Ca domeniu de activitate statistica a aparut din nevoia sociala reala
de a cunoaste in expresie numerica diferite fenomene si procese ale
activitatii umane. Inceputurile activitatii statistice se identifica in cele mai
vechi forme de organizare ale societatii. In evolutia sa, statistica s-a
imbogatit continuu odata cu progresul stiintific si tehnic general, cu
realizarile celorlalte stiinte, transformandu-se din ce in ce mai mult intr-o
disciplina de granita.
Ca domeniu de activitate, ca metoda sau ca stiinta statistica a ajuns
la stadiul actual de dezvoltare, parcurgand diverse etape.
Prima etapa coincide cu aparitia primelor forme de evidenta. La
primele formatiuni statale se consemneaza forme incipiente de evidenta a
terenurilor, a numarului si miscarii naturale a populatiei, a averilor etc.,
precum si la orasele sumeriene, in China, in Egipt, in Grecia. In Imperiul
roman se efectuau inregistrari periodice (census) ale populatiei, se
intocmeau registre fiscale, vamale, cadastrale etc.
O alta etapa in evolutia statisticii o reprezinta delimitarea evidentei
statistice de evidenta contabila. Evidentele statistice, chiar daca se rezumau
la simple consemnari de fapte, ofereau datele necesare pentru informarea
organismelor statului, referitoare la aspectele fiscale, militare si
administrative.
Faza descriptiva apare odata cu dezvoltarea rapida a vechilor
activitati, cu aparitia altora, cu extinderea relatiilor comerciale si culturale si
corespunde trecerii de la "simple consemnari de fapte", la analiza
comparativa a datelor, la "descrierea faptelor" in interactiune. Curentul
"descrierea statului" (sec. XII-XVIII) a atins apogeul cand in Germania s-a
format o adevarata scoala. Reprezentantii de seama ai acestei scoli, Herman
Conrig, Martin Smeitzel, Gotffried Achewald etc., au introdus pentru prima
data denumirea de statistica ("status - situatia sau starea sociala"), au
dezvoltat atat mijloacele de investigare a fenomenelor sociale si economice,
Capitolul I 7
cat si mijloacele de informare a organismelor statale punand accentul pe
determinarile numerice.
Faza aritmeticii politice apartine perioadei cand in Anglia apare o
statistica deosebita, cunoscuta sub numele de "aritmetica politica". Aceasta
se ocupa cu analiza, prin procedee matematice de prelucrare a datelor
culese, cu desprinderea regularitatilor si chiar cu formularea previziunilor.
Astfel, John Graunt pune in evidenta legitati ale populatiei si fenomenelor
demografice; Wiliam Petty (parintele economiei politice moderne) a utilizat
metode cantitative de studiere a fenomenelor economice si sociale; Edmund
Halley s-a preocupat de estimarea numarului populatiei, a elaborat prima
tabela de mortalitate si a introdus conceptul de durata probabila de viata.
Faza probabilistica apare in disputa dintre curentul descriptiv si cel
al aritmeticii politice si in care a triumfat ultimul. Odata cu dezvoltarea
opticii numerice, denumirea de aritmetica politica se substituie cu
denumirea de statistica si capata o noua dimensiune prin introducerea
calculelor probabiliste. In acest context mentionam formularea legii
numerelor mari, desprinderea altor regularitati si legitati statistice. Dintre
reprezentantii de seama ai acestei faze amintim: J. Bernoulli, P. S. Laplace,
K.F. Gauss, S.D. Poisson, A. Quetelet, A. Ciuprov, D.P. Joravski etc.
Faza statisticii moderne apare catre sfarsitul secolului trecut. Un rol
deosebit in aceasta etapa l-a avut infiintarea oficiilor nationale si
internationale de statistica, organizarea congreselor internationale de
statistica, aparitia primelor reviste de specialitate, introducerea statisticii in
invatamantul universitar si secundar. In aceasta etapa F. Galton, K. Pearson,
M.G. Kendall, F.Y. Edgeworth, A.L. Bowley, G.U. Yule, C.E. Spearmen,
R.A. Fisher etc., au fundamentat teoria si practica corelatiei statistice, a
analizei factoriale, a experimentelor statistice. S-au abordat in mod deosebit
problemele de repartitie, specificatie si estimatie.
In evolutia sa istorica, statistica a avut diferite acceptiuni - unele
califica statistica drept stiinta, iar altele o admit numai ca metoda.
Realizarile obtinute in etapele (fazele) anterioare conduc la
acceptiunea de astazi potrivit careia statistica este o disciplina stiintifica care
are insusirea de a fi in acelasi timp stiinta si metoda utilizata in multe stiinte.
In prezenta lucrare accentul cade pe conceperea sistemica a activitatii
statistice, pe utilizarea statisticii pentru cunoastere si conducere.
Optica informationala a gandirii statisticii are la baza teoria entropiei
lui Shannon, teoria energiei informationale a lui Onicescu, teoria corelatiei
informationale etc.
Optica informationala ofera caracterul de sistem al cercetarii
statistice. Viziunea sistemica a cercetarii statistice este astazi, mai mult ca
oricand, solicitata de complexitatea extrem de mare a manifestarii
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
