Rezumat teză de doctorat

Argument

Putine generatii au avut sansa (sau ghinionul) "de a trai vremuri atat de interesante". Foarte rar, in istoria ultimelor patru secole, schimbarile survenite la nivelul organizarii sistemului international s-au succedat cu o asemenea repeziciune si au capatat profunzimi neexperimentate pana acum si mai ales neprognozate vreodata.

Cea de-a doua jumatate a secolului trecut, perioada cunoscuta mai ales sub numele de Razboi Rece, cu toata complexitatea si mutatiile produse, cu toata teama nucleara si conflictele ideologice, cu toate revolutiile, mai marile sau mai micile conflicte izbucnite de jur imprejurul pamantului, pare astazi o scurta perioada de acalmie, o liniste dinaintea furtunii. O furtuna a schimbarilor la nivelul aliantelor, organizatiilor, la nivelul finantelor mondiale, al mediului si climei, al valorilor, credintelor, idolilor.

Perioada post Razboi Rece este caracterizata atat de o ordine sistemica diferita dar si de dezordine. O ordine in care, paradoxal, rolul si functiile organizatiilor internationale a fost preluat deseori de catre una din combatantele Razboiului Rece, Statele Unite, o ordine in care legea internationala a fost deseori incalcata, o ordine sistemica caracterizata prin dezordine, atat la nivel teoretic cat si actional. Dezordinea, sau "noua ordine mondiala", a avut ca efect pe termen scurt cresterea necesitatii de redefinire a intereselor nationale cu accent pe latura lor axiologica, a politicilor de securitate si, mai ales, a restructurarii si modernizarii structurilor guvernamentale, statale, cu responsabilitati in indeplinirea obiectivelor de interes national. Intelligence reprezinta fara doar si poate atat sursa a puterii nationale (poate una dintre cele mai importante componente intangibile ale puterii), cat si instrument al politicii externe utilizat in vederea indeplinirii obiectivelor nationale. Diferentele de abordare dintre intelligence-ul Razboiului Rece si intelligence-ul contemporan nu vin atat din schimbarea caracterului actvitatii (din acest punct de vedere intelligence este una dintre cele mai "conservatoare" arii de activitate), cat din profundele schimbari ale mediului international. Noul intelligence nu reprezinta decat efectul acestor schimbari, dand masura adevarata a capacitatilor de adaptare si sporire a puterii statelor intr-un mediu exterior caracterizat in general de incertitudine.

"De la sfarsitul Razboiului Rece, serviciile tot incearca sa se reformeze, dar evenimentele se pare ca au luat-o, din pacate in mod tragic, inaintea acestor incercari marcate, impregnate de timiditate, clisee si o gandire strategica sterila."

Activitatile de intelligence incearca, astazi, sa ofere estimari cat mai exacte cu privire la aceste ecuatii de forte, cautand sa reduca starea de nesiguranta caracteristica sistemului international actual si sa reprezinte si acum unul dintre cele mai importante suporturi decizionale, diversificandu-si nu atat metodele si mijloacele, cat aria preocuparilor ca urmare a extinderii dimensiunilor securitatii nationale. Printre efectele imediate ale acestor obiective generale se numara reformele sistemelor informative, revalorizarea factorului uman (si la nivelul surselor, dar si al lucratorilor, prin noi politici de personal), conceperea unor noi paliere de lucru pe problema intelligence, atat intre actorii statali, cat si intre state si actori non statali (aici vorbim despre conexiunile interservicii intr-o epoca in care competitia se poate face prin cooperare iar cooperarea este de cele mai multe ori competitiva, dar si despre dezvoltarea fara precedent a intelligence-ului privat si realizarea unor echivalente intre intelligence si diplomatia clandestina sau cripto-diplomatie) si reafirmarea importantei analizelor strategice considerate a fi "relevante pentru trasarea unui curs rational al politicilor prin labirintul contextelor si situatiilor care structureaza realitatea in dinamica sa. Analiza strategica poate elimina subiectivismul generat de perceptii sau interese imediate, de ideologii neclare, aducand la lumina zone altfel acoperite de valul incertitudinilor si al prejudecatilor, de ceata faptelor neconcludente, (...) sau a evenimentelor minore in raport cu marile mize politice."

"Simplitatea" organizarii bipolare, cunoasterea si intelegerea corecta a prietenilor si a dusmanilor au determinat si regulile unui "joc" bine si clar definit al intelligence-ului. Cunoasterea si intelegerea actiunilor desfasurate in perioada Razboiului Rece ofera o imagine mult mai corecta asupra evolutiei si viitorului activitatilor de intelligence. Studiul deciziilor politice trecute, liniilor directoare ale politicilor externe, metodelor utilizate de intelligence pentru cresterea influentei, puterii si capacitatii de indeplinire a intereselor nationale, in timpul Razboiului Rece, constituie baza unor analize de substanta asupra continuitatii sau necesitatii schimbarii comunitatilor de informatii si activitatilor specifice de intelligence. Abordarea istorica, ,,fara obsesii ancorate in trecut" si fara a ramane ,,fixati in istorie si ideologii abstracte" ofera pe de o parte posibilitatea de a diferentia aspectele comune si perpetue de cele efemere si inconsecvente, dar, pe de alta parte, poate da nastere distorsiunilor si erorilor de interpretare. Nu se poate intotdeauna judeca corect o decizie trecuta. Studiul trecutului iti ofera usurinta judecarii unui anumit gest politic, estimarea exacta a efectelor unei reactii politice, dar nu trebuie omis ca analiza unei solutii deja adoptate nu este facuta "la cald", sub presiunea faptelor si a timpului limitat de actiune. Perspectiva prezenta ofera alte date, informatii si alte interpretari; cel mai important aspect fiind cel al posibilitatii ,,judecarii" efectelor unei anumite decizii. Ce poate parea ,,politically corect" pe termen scurt se poate dovedi a fi o eroare cu efecte profunde pe termen lung.

Intelligence, diplomatie si decizia de politica externa. Rolul intelligence in negocierile internationale

Studiu de caz: rolul intelligence In criza rachetelor si in negocierile salt 1, salt 2