Mitropolia Severinului

In cursul anului 1370, domnitorul roman domnitorul Vladislav I (Vlaicu Voda) (1364-1377) a facut demersurile necesare pe langa patriarhia ecumenica pentru a infiinta in Tara Romaneasca o noua mitropolie, la Severin. Legat de inceputurile acestei noi institutii ne vorbesc unele documente reproduse in ,,Acta Patriarchatus Constantinopolitani". Primul este ,,un pitac al mitropolitului Iachint al Ungrovlahiei" adresat, in anul 1370, patriarhului ecumenic din acea vreme, Filotei. In acest document, Iachint isi manifesta intentia de retragere din scaunul mitropolitan. Vazand ,,putina bagare in seama" de care se bucura din partea patriarhului, mitropolitul se hotaraste sa se retraga de la conducerea mitropoliei, dandu-si si consimtamantul ca in locul sau sa fie numit Daniil. In aceste conditii, patriarhul ia hotararea sa mentina in scaunul de la Arges pe Iachint, infiintand, totodata, pentru Daniil, o noua mitropolie, cea a Severinului. Nu ni s-a pastrat tomosul de infiintare, dar se pare ca, totusi, ,,pentru perfectarea formelor Iachint a fost chemat la Constantinopol"

Infiintarea acestei noi mitropolii a avut la baza mai multe cauze sau motive:

a) Faptul ca poporul tarii ,,se intampla sa fie mult, ba aproape nenumarat";

b) La un popor asa de numeros ,,nu este de ajuns un singur arhiereu ca sa-l intareasca duhovniceste, sa-l pazeasca si sa-l povatuiasca pe calea mantuirii";

c)Teritoriul tarii crescuse, asa cum aminteam mai sus, prin adaugarea Banatului Severinului, a Amlasului si a Fagarasului;

d)Infiintarea unui nou scaun mitropolitan era ceruta de domnitorul Vladislav, de mitropolitul Iachint si de dregatorii tarii ;

Exista in zona o puternica actiune prozelitista catolica intreprinsa de calugarii franciscani si pornita de papa Urban V, ajutat de regele Ludovic cel Mare al Ungariei. Acesta din urma era interesat de extinderea influentei sale la sud si est de Carpati iar catolicizarea acestor teritorii l-ar fi ajutat in demersurile sale. Tot aici trebuie amintit faptul ca in aceasta perioada se intalnesc cativa episcopi catolici de Severin iar in timpul domniei lui Nicolae Alexandru Basarab, cea de-a doua sa sotie, doamna Clara, sprijinise patrunderea si raspandirea invataturii catolice in randurile populatiei locale ;

Parintele academician profesor Mircea Pacurariu aminteste intre motivele care au dus la infiintarea unei noi mitropolii si dorinta domnitorului si a dregatorilor tarii de a avea ,,un mitropolit mai tanar, capabil sa raspunda la multiplele cerinte duhovnicesti ale credinciosilor"

Resedinta si jurisdictia Mitropoliei Severinului.

Despre locul unde si-a avut resedinta noua mitropolie parerile istoricilor sunt diferite, fiind amintite ca posibile orase de resedinta Severinul, Ramnicul si Strehaia. Sediul initial al acestei mitropolii a fost la Severin, din moment ce Atanasie, succesorul lui Antim, purta titlul de mitropolit al Severinului (Dan I si apoi Mircea cel Batran, ca stapanitori ai Banatului Severinului s-au ingrijit si de administratia bisericeasca din acest teritoriu, obtinand pentru ,,mitropolitul unei parti a Ungrovlahiei" titlul de mitropolit al Severinului), iar viata monahala din zona a cunoscut in aceasta perioada o inflorire deosebita. Prezenta Sfantului Nicodim de la Tismana aici si ridicarea in zona a mai multor manastiri insemnate vin in sprijinul acestei pareri Avand in apropiere o resedinta mitropolitana, Sfantul Nicodim va fi considerat ca este potrivit ca tinutul Mehedintiului actual si imprejurimile sale sa fie locul unde sa-si duca la indeplinire planurile sale de reorganizare a monahismului romanesc, bucurandu-se astfel si de sprijinul ierarhilor de Severin. De altfel, si astazi se pastreaza la manastirea Tismana o bedernita si un epitrahil daruite sfantului lacas de mitropolitul Antim. Cele doua obiecte sunt de o valoare deosebita, fiind lucrate in fir de aur si de argint. Prezenta celor doua odoare la Tismana l-a determinat pe parintele Dumitru Balasa sa considere ca, ,,dupa ocuparea Severinului de catre unguri, Antim a rezidat o vreme la Tismana" De altfel, problema mutarii scaunului mitropolitan de la Severin spre alte locuri mai ferite ramane deschisa, multi istorici considerand ca si dupa anul 1419 (cand ungurii ocupa din nou banatul Severinului) mitropolia Severinului a continuat sa existe, mitropolitul din acele vremuri mutandu-si sediul la Tismana, Cozia si mai apoi la Strehaia

In acest sens, traditia ne spune ca scaunul baniei romanesti de la Severin s-a mutat dupa ocuparea acestor teritorii de catre unguri intr-o zona aflata sub stapanire romaneasca, mai precis la Strehaia. In aceste conditii pare posibil ca Strehaia sa fi fost pentru un timp si sediul vechii mitropolii a Severinului, caci stim ca autoritatea bisericeasca urma autoritatea politica iar pe o veche pisanie de la manastirea Strehaia (pierduta astazi dar pastrata prin transcrierea ei, in 1759,

1.Nicolescu, Stoica. Pastorirea mitropolitului primat al Ungrovlahiei, Hariton, Ed.Universitaria, Craiova, 1932.

2.Pacurariu, Pr.Prof.Dr.Mircea. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, editia a V-a, Ed. Sofia, Bucuresti, 2000.

3.Idem. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, vol. I, Ed. IBMBOR, Bucuresti, 1994.

4.Idem. Scurta istorie a Bisericii Ortodoxe Romane, Ed. Dacia, Bucuresti, 2001.

5.Popescu, M.Nicolae. Antim Critopol, in B.O.R., LXIV, nr.10-12, 1946.

6.Serbanescu, Nicolae. Mitropolia Ungrovlahiei, in B.O.R., LXXVII, nr.7-10, 1959.

7.Idem. Mitropolia Severinului. 600 de ani de la infiintare, in B.O.R., LXXXVIII, nr.11-12, 1970.

8.Vicovan, Pr. Ioan. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, vol. II, Ed. Trinitas, Iasi, 2005.