Teorii si elemente psihoterapeutice de natura psihodinamica

Previzualizare documentatie:

Extras din documentatie:

La mijlocul secolului al-XIX-lea, in Germania, psihologia devine o disciplina stiintifica independenta si isi precizeaza obiectivul: analiza constiintei adultului normal, descoperirea elemetelor fundamentale ale constiintei si a modului in acre aceasta se combina pentru a da nastere unor experiente complexe. O experienta complexa rezulta din alaturarea catorva senzatii, imagini si sentimente elementare). Fata de acest tip de psihologie se ridica obiectii de numeroase cercuri. Atacurile vizeaza:

- accentul exclusiv pe structuri, pe continutul pasiv al mintii. Se sustine, prin opozitie, ca trasaturile fundamentale ale constiintei constau in procese, nu in elemente (nu senzatii ci simtire; nu idei, ci gandire; nu imagini, ci formarea imaginilor).

- disectia experientei, care extrage dupa sine distrugerea esentei experientei (integritatea experientei).

- focalizarea pe constiinta. Se sustine ca psihologia nu trebuie sa studieze constiinta ci comportamente.

Sigmund Freud reproseaza psihologiei traditionale concentrarea exclusiva pe constient, totala neglijare a operei inconstientului care contine impulsurile, pasiunile, ideile si sentimentele refulate, o intreaga lume subterana, exercitand un control imperios asupra constientului. Anii de practica in tratamentul nevrozelor, influenta lui Charcot, Breuer, Ernest Brucke converg in prima teorie ampla despre personalitate -teoria psihanalitica - materializata in lucrari ca'lnterpretarea viselor"(1900), "Psihopatologia vietii cotidiene" (1904), "Introducere in psihanaliza"(1917) etc.

In prezentarea teoriei freudiene, capitolul se limiteaza la teoria propriu-zisa si nu examineaza reverberatiile acesteia in stiintele sociale, arta etc.

Structura personalitatii

Personalitatea este alcatuita din trei sisteme majore - id, ego, superego. Fiecare din aceste sfere ale personalitatii globale are functii, proprietati si mecanisme specifice, dar ele interactioneaza strans. Comportamentul este rezultatul interactiunii celor trei sisteme.

ID. Este matricea originala a personalitatii, din care se diferentiaza mai tarziu celelalte doua sisteme. "Id" reprezinta lumea interioara, lumea experientei subiective care ignora realitatea obiectiva. Id nu tolereaza cresterile de energie, tensiunile datorate stimulilor intrai sau externi si actioneaza in sensul descarcarii tensiunii si revenirii organismului la un nivel constant, de joasa tensiune.

Principiul reducerii tensiunii este principiul placerii. Pentru a-si atinge scopul -evitarea durerii si obtinerea placerii - id dispune de doua procese: actiunile reflexe (reactii automate, ca de pilda clipirea, stranutul etc) si procesul primar (care permite descarcarea tensiunii prin formarea unei imagini a obiectului care poate inlatura tensiunea. in virtutea acestui process, un om flamand isi constituie o imagine mintala a hranei. Aceasta experienta halucinatorie prin care obiectul dorit este present sub forma unei imagini mintale reprezinta "satisfacerea dorintei". Visul nocturn, viziunile nevroticilor sunt datorate procesului primar).

Procesul primar in sine nu poate reduce tendiunea (imaginea hranei nu potoleste foamea), de aceea se dezvolta un process secundar; o data cu acestea, se diferentiaza al doilea system al personalitatii: ego.

EGO. Apare pentru a transpune dorintele organismului in realitatea obiectiva. Imaginea hranei trebuie asociata cum perceptia senzoriala a hranei reale. Id cunoaste doar realitatea subiectiva, ego face distinctia intre lumea interioara si lumea exterioara.

Ego se supune principiului realitatii si opereaza prin procesul secundar. Principiul realitatii impiedica descarcarea tensiunii pana cand se gaseste un obiect pentru satisfacerea necesitatii. Ego elaboreaza un plan pentru satisfacerea necesitatii si testeaza planul printr-o actiune. Ego controlewaza toate procesele mentale superioare; acestea slujesc procesul secundar.

Ego cauta sa integreze cerintele adeseori contradictorii ale lui id, superego si ale lumii exterioare. Ego reprezinta portiunea organizata din id, care apare pentru a realiza scopurile din id, nu pentru a le frustra. Ego isi deriva intreaga energie din id, nu poate exista independent de acesta. Rolul sau fundamental este cel de mediator intre cerintele instinctuale ale organismului si conditiile mediului. Ego urmareste mentinerea vietii individului si reproducerea speciei.

SUPEREGO este reprezentarea interiorizata a valorilor traditionale ale societatii, prezentate copilului de catre parinti si impuse prin sistemul de pedeapsa- recompensa. Superego este latura morala a personalitatii, orientata spre ideal mai mult decat spre real si urmarind nu placere, ci perfectiune. Superego, ca arbitru moral interior se dezvolta ca raspuns la pedepsele si recompensele primite. Actele cenzurate se incorporeaza in constiinta, cele aprobate se incorporeaza in ego-ideal. Constiinta si ego-ideal sunt cele doua subsisteme ale Superego-ului.

Mecanismul de incorporare-introiectie

Constiinta pedepseste individul prin sentimental vinovatiei, ego-ideal ii recompenseaza prin sentimental mandriei de sine. O data cu formarea superego-ului, rolul controlului parintesc este luat in autocontrol.

Principalele functii ale Superego-ului: 1. inhibarea impulsurilor lui Id, mai ales a celor sexuale sau agresive (condamnate de societate) 2. convingerea ego-ului sa inlocuiasca scopurile realiste cu scopuri morale. 3. nazuinta spre ferfectiune. Superego tinde sa se opuna lui Id si Ego. Spre deosebire de Ego, care amana satisfacerea instinctului pana la gasirea unui mijloc real de satisfactie, superego tinde sa o blocheze permanent.

In conditiile normale, cele trei sisteme nu se ciocnesc ci colaboreaza sub conducerea lui ego. Ele reprezinta: Id = componenta biologica a personalitatii Ego = componenta psihologica a personalitatii Superego = componenta sociala a personalitatii.

DINAMICA PERSONALITATII

Punctual de contact intre energia trupului si cea a psihicului ii constituie id si instinctele sale.

Instinctul = reprezentarea psihologica innascuta a unei surse interioare somatice de excitatie. Reprezentarea psihologica si dorinta. Excitatia somatica care genereaza dorinta=necessitate.

Dorintele functioneaza ca motor al comportamentulu si joaca, in dinamica personalitatii, u rol mult mai important decat stimuli exteriori.

Un instinct reprezinta un cuantum de energie psihica. Totalitatea instinctelor reprezinta energia psihica globala a personalitatii, al caror rezervor este id (sediul instinctelor). Id functioneaza ca un dinam care asigura puterea psihologica (derivata din procesle metabolice ale trupului pentru functionarea personalitatii). in conceptia freudiana, instinctual are urmatoarela structura: Sursa (necessitate)

Tinta (inlaturarea excitatiei datorate necesitatii) Obiect (activitatea sau obiectul care asigura satisfacerea necesitatii) Impetuos (forta instinctului determinate de intensitatea necesitatii) Modelul freudian al instinctului este regresiv (instinctual urmareste readucerea organismului la starea anterioara aparitiei necesitatii=tensiune), conservator (instinctul cauta sa conserve echilibrul organismului prin inlaturarea excitatiilor perturbatoare) si repetitive (instinctul este u process ce se repeat in aceeasi succesiune: excitatie-inlaturarea tensiunii prin satisfacerea necesitatii-repaus

Bibliografie:

1. ALLPORT W.G. (1981), Structura si dezvoltarea personalitatii, Ed.Didactica si Pedagogica,Bucuresti.

2. ATANASIU A.(1983), Elemente de psihologie medicala, Ed.Medicala,Bucuresti.

3. COSMOVICI N., PIROZYNSKI T.(1985) Psihoterapie prin metoda trainingului autogen, Revista Medico-chirurgicala nr.14,Iasi

4. DAFINOIU I.(1991), Psihoterapie si educatie in cultura si personalitate, Ed.Militara,Bucuresti

5. DAFINOIU I.,VARGHA J.L.(2003), Hipnoza clinica, Ed. Polirom,Iasi

6. DOROFTE T.(1991), Orientari si tendinte in psihoterapia contemporana, Ed. Stiintifica, Bucuresti

7. ENACHESCU C.(1998), Tratat de Psihanaliza si Psihoterapie ,Ed.Did. si Ped.,Bucuresti

8. GELDER M.,GOTH D.,MAYON R. (1994), Tratat de psihiatrie, Oxford, Ed.II,A.P.LR,Bucuresti.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
9 pagini
Imagini extrase:
9 imagini
Nr cuvinte:
3 213 cuvinte
Nr caractere:
19 439 caractere
Marime:
22.44 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Documentatie
Domeniu:
Psihologie
Tag-uri:
teorii, psihologie
Data publicare:
03.02.2017
Structură de fișiere:
  • Teorii si elemente psihoterapeutice de natura psihodinamica.DOC
Predat:
la facultate

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
Boala, fie ea de natura somatica sau psihica, a reprezentat o constanta a vietii umane in toate...
CONSILIEREA NOTIUNI GENERALE 1. Ce este consilierea? 2. Scopul si obiectivele consilierii 3....
Personalitatea este unica. Constatam similaritatea intre oameni si cu toate acestea, sesizam ca...
1. Psihopatologie Manaster si Corsini Wolfe (1932) a afirmat ca: ,,Nu exista fiinta umana care...
Introducere in Psihologie Ce este PSIHOTERAPIA?-Generalitati esentiale Incercari de definitii...
Sus!