Inteligenta si testarea ei

Previzualizare documentatie:

Extras din documentatie:

Inteligenta, una dintre cele mai mult dezbatute teme ale psihologiei, antroplogiei, geneticii, constituie si astazi un domeniu controversat. Dictionarul de Psihologie Penguin face urmatoarea referire introductiva a conceptului de inteligenta: ,,Putine concepte in psihologie au primit o atentie mai mare si putine au rezistat atat de mult clarificarilor" (Reber, 1995).

In decursul timpului au fost date o serie de definitii, fiecare incercand sa acopere cat mai comprehensiv inteligenta. Prezentam in continuare cateva definitii oferite inteligentei:

- Binet - Simon (1905): aptitudinea de a judeca bine, de a intelege bine, de a rationa bine.

- Spearman (1904, 1923): o aptitudine generala care presupune, in esenta, eductia relatiilor si corelatiilor.

- Terman (1916): capacitatea de a forma concepte si de a intelege semnificatia lor.

- Pintner (1921)*: aptitudinea individului de a se adapta adecvat la situatiile relativ noi de viata.

- Thorndike (1921): calitatea unor raspunsuri noi din punctul de vedere al adevarului sau faptelor.

- Freeman (1921): capacitatea de discriminare senzoriala, de recunoastere perceptiva, flexibilitatea de realizare a asociatiilor, rapiditate in oferirea de solutii.

- Woodrow (1921): capacitatea de a achizitiona noi aptitudini.

- Dearborn (1921): capacitatea de a invata si de a profita din experienta anterioara.

- S.S Colvin (1921): aptitudinea de a te adapta la mediu.

- Wechsler (1939): capacitatea individului de a actiona eficient, de a gandi rational si de a se confrunta adaptativ la mediu

- Humphreys (1971): intregul repertoriu de deprinderi achizitionate, de cunostinte, seturi invatate si generalizarea tendintelor considerate intelectuale in natura lor si care sunt disponibile in orice moment.

- Piaget (1972): un termen generic care sa indice formele superioare ale organizarii sau echilibrului structurii cognitive utilizata la adaptarea la mediul fizic si social.

- Rosca si Zorgo (1972): inteligenta este o aptitudine complexa in care sunt implicate numeroase procese psihice (gandire, memorie, atentie etc.), care la randul lor sub aspectul efectului, al functiei indeplinite, pot fi considerate de asemenea aptitudini.

- Kulcsar (1980): se pot desprinde doua criterii importante in explicarea naturii psihologice a intelectului uman - cel functional si cel structural. Sub aspect functional, inteligenta poate fi definita ca aptitudine generala orientata spre adaptare la situatii problematice noi. Sub aspect structural, realizarea conduitei inteligente presupune convergenta proceselor, a functiilor psihice - spirit de observatie, memorie, atentie, imaginatie etc. - care se pot imbina intr-un mod variat, formand astfel o structura cognitiva unitara, dinamica si particulara de functii structurale.

- Sternberg (1985, 1986): capacitatea de automatizare a procesarii informatiei si de a emite un comportament adecvat contextual in raspunsul la situatii noi; inteligenta include, de asemenea, metacomponente, componente de performanta si componente de achizitionare de cunostinte.

- Eysenck (1986): transmiterea "error-free" a informatiei prin cortex.

- Gardner (1986): aptitudinea sau deprinderea de a rezolva probleme care sunt de valoare in diferite structuri culturale.

Ceea ce se poate desprinde din aceste definitii este ca psihologii care au studiat inteligenta sunt de acord asupra a doua puncte de vedere, anume ca inteligenta reprezinta (a) capacitatea de a profita din experienta si (b) ca presupune capacitatea individului de a se adapta la mediu.

Ca si personalitatea, inteligenta este de o foarte mare diversitate, care se exprima, pe de o parte , prin caracteristici calitative, si pe de alta parte, prin diferentieri de performante si de campuri foarte largi de competente pe baza unor scopuride informatii facilitate de o buna memorie. A fost implicata in filizofie si in logica, incepand chiar cu sec.V i.e.n.

Din punct de vedere psihologic, inteligenta a fost definita foarte diferit de numeroasele curente si scoli psihologice ce s-au conturat in sec.XX mai ales, dar si de psihologi remarcabili.

0 categorie de teste de inteligenta au fost efectuate de catre David Wechsler. Acesta s-a nascut la Bucuresti, in 1896. Bateria sa se aplica individual peste tot, o baterie de testare analitica a inteligentei. A elaborat o versiune pentru adulti, in 1939, revizuita in 1955 si una pentru copii si pentru prescolari, in 1949.

Bateria pentru copii are denumirea de Wais, cea pentru adulti se numeste Wechsler-Bellevue, iar cea pentru prescolari se numeste WIPSI. Bateria Wechsler de baza are 2 parti, prima cu 5 grupari.

Prima grupare are 30 itemi de dificultate gradati privind cunostintele foarte generale, intrebarile fiind saturate in factori sociali si culturali. Pentru reusita maxima se acorda 30 de puncte.

A doua grupare cuprinde 14 itemi de semnificatii ce trebuiesc intelese; se coteaza cu cate 2 puncte un item, ceea ce inseamna in total 24 puncte. Daca raspunsul nu este clar si corect, se da doar un punct. Daca la 3 itemi consecutivi se greseste, se dau 0 puncte si se intrerupe testarea. Itemii acestei secvente sunt mai complecsi, se refera la semnificatii incluse in reactii umane. Pe langa factori sociali de intelegere, sectiunea aceasta solicita si atitudini morale.

A treia grupare consta in probleme aritmetice gradate ca nivel de dificultate. Contine 16 itemi. Afara de probleme, contine si serii de cifre, cifre in ordine crescanda si cifre in ordine inversa. Ca atare, solicita operarea cu cifre ca simboluri si expresii ale cunostintelor. Implica si rezolvarea de probleme.

Urmeaza un test de similitudini pentru copii sub 8 ani si cei presupusi cu retardari de dezvoltare intelectuala pentru copii de peste 8 ani (28 de puncte).

In fine, ultimul test verbal este de vocabular. Cuprinde 40 de itemi (80 de puncte).

Partea a II-a a testului e compusa din probe nonverbale.

Primul test din aceasta categorie este de 20 de imagini cu lacune (20 de puncte).

Al doilea test din acest lot este de aranjamente de imagini pentru a reconstitui o intamplare (povestire). Se dau maximum 57 puncte. Testul are elemente proiective. Solicita gandirea in stuatii perceptive ce se cer ordonate. Este si pentru copii cu intarzieri mentale.

Al treilea test din seria a doua, este de aranjare de cuburi dupa modele date. Aranjamentele au dificultati crescande. Se solicita operatii complexe de gandire, de logica spatiala. Este un test saturat in factori intelectuali (53 puncte).

Urmeaza o proba de asamblare de imagini (manechin, cal, figura de om si automobil -maximum 84 puncte). Pune in evidenta facultatea inteligentei combinatorii exacte incarcate de reprezentari, de reconstituiri logice.

A fost construit pentru copii de la 10-11 ani in sus si a fost folosit pentru prima data in 1929. Este o baterie ce cuprinde 6 teste. Doar cel de desen este original. In schimb este originala finalizarea testarii prin profiluri psihologice interesante.

Descrierea bateriei. Din cele 6 teste ale bateriei, primul cuprinde serii de imagini (cate 4), asezate in dezordine, urmand ca aceste sa fie aranjate in ordine de catre cel ce este testat (testul dureaza 5 minute si fiecare serie aranjata corect primeste un punct).

Al doilea test al bateriei este compus din 2 serii de cate 6 cifre (dureaza tot 5 minute). Fiecare serie trebuie completata cu cate 2 cifre in functie de ordinea implicata in seria respectiva. Se acorda un punct daca ambele cifre adaugate sunt corecte si o jumatate de punct, daca o cifra din cele 2 este corecta, inclusiv din punctui de vedere al pozitiei.

Al treilea test este de fraze. Cuprinde serii de cate 3 cuvinte din care trebuie sa se alcatuiasca cat mai multe propozitii. Fiecare realizare corecta se noteaza cu un punct. Se dau, apoi, 6 serii de cuvinte pentru alcatuirea de fraze ce se noteaza cu 3 puncte. Total 27 de serii de cuvinte ce pot aduce 50 de puncte. Testui frazelor este saturat de factori de creativitate.

Bibliografie:

1.Anastasi, A., 1968 - Psychological Testing, New York, Mac Millian;

2.Bontila, G., 1971 - Aptitudinile si masurarea lor, Centrul de documentare si publicatii al Ministerului Muncii;

3.Institutul de stiinte ale educatiei, sectia orientare scolara si profesionala, 1991 - Inventare multifazice de personalitate, Bucuresti ;

4.Minulescu, M., 2001 - Bazele psihodiagnosticului, Ed. Univ. Titu Maiorescu, Bucuresti ;

5.Minulescu, M., 2001 -Tehnici proiective, Ed. Univ. Titu Maiorescu, Bucuresti ;

6.Mitrofan, N., 1997 - Testarea psihologica a copilului mic, Ed. Mihaela Press ;

7.Radu, I. & colab., 1993 - Metodologie psihologica si analiza datelor, Ed. Sincron, Cluj-Napoca;

8.Rosca, M., 1976 - Metode de psihodiagnostic, E. D. P., Bucuresti ;

9.Schiopu, U., 2002 -Introducere in psihodiagnostic, Ed. Fundatiei Humanitas, Bucuresti;

10.Vlad, E., 2000 - Evaluarea in actul educational terapeutic, Ed. ProHumanitate, Bucuresti ;

11.*** 1976 - Indrumar psihodiagnostic, vol. I-IV, Univ. Babes-Bolyai, Cluj.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
9/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
12 pagini
Imagini extrase:
12 imagini
Nr cuvinte:
6 268 cuvinte
Nr caractere:
33 894 caractere
Marime:
35.18 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Documentatie
Domeniu:
Psihologie
Tag-uri:
psihologie, inteligenta
Data publicare:
03.02.2017
Structură de fișiere:
  • Inteligenta si testarea ei.doc
Predat:
la facultate

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
Inteligenta artificiala este un termen tehnic provenit din limba engleza: Artificial...
Inteligenta artificiala 1o Concepte de baza Inteligenta Artificiala poate fi definita ca...
Termenul de INTELIGENTA provine de la latinescul INTELLIGERE, care inseamna a relationa, a...
Obiectivele cursului Cursul isi propune sa furnizeze studentilor notiunile teoretice si...
,,Viitorul nu mai este ceea ce a fost" Warren Bennis 1. INTRODUCERE Pentru a dezvolta o...
Sus!