Managementrul educației

Managementul educatiei/pedagogic reprezinta acea stiinta pedagogica, elaborata printr-o strategie de cercetare de tip interdisciplinar, angajata in "studiul evenimentelor care intervin in decizia organizarii unei activitati pedagogice determinate si in gestiunea programelor educative" (De Landsheere, Gilbert, , ).

in termeni de filosofie si de politica a educatiei, managementul pedagogic reprezinta, pe de o parte, o metodologie de abordare globala-optima-strategica a activitatii de educatie Amanagementul sistemului si al procesului de invatamant, , , B, ) iar pe de alta parte un model de conducere a unitatii de baza a sistemului de invatamant, aplicabil la nivelul organizatiei scolare complexe (managementul organizatiei scolare, , , , D).

Elaborarea conceptului de management pedagogic presupune preluarea informatiei provenite din alte stiinte socio-umane, care analizeaza activitatea de conducere exercitata la diferite niveluri ale sistemului social.

Preluarea informatiilor despre management, dezvoltate de alte stiinte sociouma-ne solicita realizarea unor rationamente analogice productive in plan pedagogic. Pot fi operationalizate astfel urmatoarele calitati transferabile in managementul pedagogic:

- calitatea valorificarii eficiente a tuturor resurselor institutiei respective (preluata din managementul economic);

- calitatea conducerii institutiei respective la nivelul sistemului social global si la nivelul relatiilor specifice comunitatii sau (micro)grupurilor existente (preluata din managementul sociologic);

- calitatea dirijarii intereselor cu grad ridicat de generalitate, exprimata in termeni de "stiinta si arta a conducerii" (preluata din managementul politologic);

- calitatea orientarii depline a resurselor personalitatii manifeste in plan intern si in planul relatiilor interumane de (micro)grup (preluata din managementul psihosocial).

Practica managementului pedagogic solicita valorificarea experientei de conducere, exercitata de cadrele didactice la diferite niveluri ale sistemului si ale procesului de invatamant:

a) educatoare, invatator, profesor de diferite specialitati: conducerea activitatii didactice la nivelul unui colectiv (clasa de elevi, grupa de elevi etc);

b) profesor-diriginte: conducerea activitatii educative la nivelul unui colectiv (clasa de elevi);

c) profesor-logoped: conducerea procesului de dezvoltare a limbajului copiilor din invatamantul prescolar si primar si de asistenta psihopedagogica specifica a cadrelor didactice si parintilor, la nivel teritorial/judetean (Centrele logopedice) si interscolar (Cabinetele logopedice);

d) profesor-consilier. conducerea activitatii de asistenta psihopedagogica a elevilor, cadrelor didactice si parintilor la nivel teritorial/judetean (Centrele de asistenta psihopedagogica) si interscolar (Cabinetele de asistenta psihopedagogica);

e) profesor-metodist: conduce activitatea metodica la nivel teritorial/judetean (Casele Corpului Didactic) si la nivel (inter)scolar (comisii, catedre metodice);

f) profesor-director: conduce activitatea unei unitati de invatamant (gradinita, scoala primara, scoala generala, scoala profesionala, scoala speciala, liceu, grup scolar) la nivel global;

g) profesor-inspector scolar: conduce activitatea de inspectie scolara de diferite tipuri (inspectie scolara generala/teritoriala, inspectie scolara de specialitate, inspectie scolara cu scop de perfectionare si de cercetare pedagogica), proiectata si realizata la nivel national (Ministerul invatamantului) si teritorial/judetean (Inspectoratele Scolare);

h) profesor-cercetator. conduce activitatea de cercetare pedagogica - la nivel central (Institut National de Cercetari Pedagogice) si teritorial/judetean (in reteaua "filialelor teritoriale") - cu scop de reglare-autoreglare a sistemului si a procesului de invatamant;

i) profesor-demnitar in Ministerul invatamantului, Comisii de specialitate (parlamentare, guvernamentale, presidentiale): conducerea globala a sistemului de invatamant conform liniei de politica a educatiei elaborata si sustinuta la nivel macrostruc-tural.

Conducerea manageriala a sistemului de invatamant solicita prezenta cadrului didactic, legitimata in plan social, din perspectiva epistemica si etica.

Din perspectiva epistemica, prezenta cadrului didactic in functiile de conducere institutionalizate la toate nivelurile sistemului este determinata de calitatea activitatii acestuia de "factor de decizie" implicat in proiectarea si realizarea unui ciclu managerial complet ( Toma, Steliana, ).

Aceasta viziune specific pedagogica - opusa tendintelor inregistrate in managementul politic traditional, care reduce categoria cadrelor de conducere doar la persoanele aflate efectiv in nomenclatura posturilor de conducere - include in categoria factorilor de conducere nu numai cadrele didactice aflate momentan in functii de conducere (inspectori scolari, directori de scoli etc.) ci intreg personalul de specialitate angajat deplin, prin natura vocatiei si a profesiei asumate, in mecanismele psihosociale de proiectare si de implementare a deciziei la nivelul sistemului si al procesului de invatamant ( Drucker, Peter,F., ; ).

Din perspectiva etica, prezenta cadrului didactic in functiile de conducere, institutionalizate la toate nivelurile sistemului de invatamant, este determinata de experienta acumulata de acesta in cadrul procesului de invatamant. Ea permite generalizarea sociala a mecanismelor specifice actiunii educationale, bazate pe corelatia "subiect" - "o-biect", desfasurata in conditiile unui camp psihopedagogie deschis.

Cadrele didactice reprezinta, astfel, o (re)sursa manageriala inepuizabila, valori-ficabila la scara sociala a sistemului si a procesului de invatamant. La nivel de politica a educatiei, fiecare cadru didactic detine un potential managerial, care asigura largirea continua a bazei de selectie a inspectorilor scolari, a directorilor de scoli, a profesori-ior-metodisti, a profesorilor-consilieri, a profesorilor-cercetatori etc. Promovarea acestora - chiar pana la nivelul deciziei de varf, in calitate de "profesori" cu functii de "demnitari" - respecta principiile democratiei politice, legate de reprezentarea si legitimitatea valorica a "liderilor" unei comunitati socioprofesionale.

Ca exponenti ai unui model managerial deschis - opus modelului birocratic, centrat pe stabilitatea administrativa a posturilor - "liderii" scolii respecta, in acelasi timp, dinamica sistemului de invatamant, (auto)perfectibila la nivelul interactiunii sociale