Ghid metodologic - Psihologie

In predarea-invatarea psihologiei in liceu profesorul trebuie sa se conduca de anumite principii. In primul rind, el se va calauzi de principiul democratiei, care, in etapa actuala, este, probabil, cel mai oportun, dar care, cu regret, nu este elaborat in stiinta data.

Traditional, acest principiu a fost si este elucidat in sociologie, politologie si alte stiinte socio-umane. Noi credem insa ca el are nu numai o denotatie sociologica, politica, dar si una profund psihologica. Stiintele socio-umane (si psihologia, de asemenea) au puncte de tangenta, cum ar fi constiinta, grupul, personalitatea, relatiile interumane, motivele, rolurile, stilurile de comunicare, de dirijare s.a. Acest fapt se refera deopotriva si la democratie.

Profesorul le va explica liceenilor ce inseamna, din punct de vedere psihologic, aceasta notiune. El le va lamuri ca democratie inseamna reflectarea in constiinta si traducerea in fapta, conduita a ceea ce inca anticii numeau "conducerea poporului de catre popor", ca democratia reprezinta pentru noi un aer proaspat, un mod nou de gindire, infaptuire, comportare etc.

Specific pentru democratie este libertatea personalitatii, cuvintului, presei, constiintei, vointei, concurentei, credintei etc. Ea presupune pluralitatea de opinii, roluri, functii in cadrul unui grup, colectiv, in societate, evitindu-se, pe aceasta cale, pericolul separatismului, dictaturii.

Democratia reprezinta un mecanism de conlucrare activa, de negociere si armonizare a pluralitatii de interese, aspiratii. Ea presupune toleranta, respect reciproc, consens. Eficienta ei rezida in descatusarea fortelor spirituale, morale, fizice, in superioritatea gindirii colective asupra celei individuale, in ridicarea gradului de responsabilitate, in cresterea spiritului de creativitate, inventivitate, in accelerarea progresului social, cultural, economic.

Anume datorita democratiei a fost posibila introducerea si studierea psihologiei in licee. E foarte important ca profesorul sa constientizeze si sa le explice clar liceenilor de ce aceasta disciplina nu a fost inclusa in planul de studii al scolii medii de cultura generala. Succint la aceasta intrebare el le va relata elevilor ca au existat multe si diverse cauze, dar ca cele mai importante dintre ele au fost, probabil, incompatibilitatea regimului totalitar cu princip-iile democratiei largi, nepotrivirea stilului administrativ de comanda cu cel democratic, frica regimului monopartit de veritabila libertate, concurenta, pluralitate - fenomene obisnuite in tarile capitaliste, studiate si explicate in psihologie, dar pe care noi nu le-am invatat si nu le-am propagat. A venit timpul sa facem acest lucru si noi.

Desigur, democratia nu e ceva absolut. Ea are atit laturi forte, cit si puncte vulnerabile, cum ar fi consumul mare de timp, blocarea deciziilor, lupta pentru realizarea lor s. a.

Totusi, comparativ cu alte "democratii", cum a fost cea a "centralismului democratic", democratia economiei de piata, a liberei concurente, a pluralitatii e net superioara. De ea trebuie sa ne conducem in predarea psihologiei la toate treptele invatamintului.

Un alt principiu fundamental de care va trebui sa se ghideze profesorul in liceu e principiul determinismului. in psihologia sovietica acest principiu era tratat unilateral, si anume ca psihicul (gindirea , memoria, imaginatia etc.) e conditionat de modul de viata si existenta, de creier, materie. Dar nu si invers: ca modul de viata, creierul, materia depind, la rindul lor, de psihic, de idee. Se considera ca numai existenta, materia determina constiinta. Tentativa de a demonstra ca si existenta, materia depind de constiinta, de idee era calificata drept gresita si, de aceea, era strict interzisa si chiar persecutata. Cine incearca sa demonstreze influenta psihic-ului asupra creierului, a materiei era etichetat drept idealist, era destituit din post si urmarit, prigonit.

Astazi traim alte timpuri. Profesorul le va demonstra elevilor ca si ratiunea determina existenta. Bunaoara, cine nu stie ca de inventiile noi depinde progresul in societate, nivelul de trai etc. Experimental s-a demonstrat ca la indivizii care gindesc permanent, comunica, memorizeaza, se mareste cantitatea de acetilcolina, se ingroasa scoarta emisferelor mari ale creierului, creste masa lui, traiesc mai mult timp etc. Nu intimplator in tarile capitaliste proprietatea intelectuala este ocrotita prin lege. Ideile, ca si orice alte bunuri, se cumpara si se vind. Ele, de fapt, costa cel mai scump. De aceea munca intelectuala este remunerata mai bine decit cea fizica.

Un alt principiu important de care se va calauzi profesorul in predarea-invatarea psihologiei e principiul unitatii psihicului si activitatii, conduitei. Acestea nu trebuie privite ca independente una fata de alta, ca fiind opuse una alteia sau ca fiind identice si, deci, confundate. Ele formeaza un tot intreg, unitar, asigurind activismul adecvat al individului si supravietuirea lui. Cu ajutorul psihicului omul isi planifica activitatea, conduita, prevede vii-torul, se orienteaza in mediul ambiant, isi construieste anumite relatii cu cei din jur etc. Datorita unitatii psihicului si activitatii, conduitei exista posibilitatea sa se studieze primul (psihicul) in baza celei de a doua (a activitatii, conduitei), sa se judece obiectiv despre fenomenele psihice, subiective.

Urmatorul principiu de care se va ghida profesorul in predarea-invatarea psihologiei e principiul dezvoltarii psihicului (memoriei, gindirii, vointei, caracterului) in activitate. Psihicul poate fi inteles si explicat doar daca este tratat ca un rezultat al activitatii - jocului, invatarii, muncii, comunicarii. in acest context profesorul si va ajuta pe elevi sa inteleaga ca dezvoltarea lor psi-hica (intelectuala, volitiva etc.) depinde de munca lor zilnica in vederea solutionarii problemelor si a dobindirii cunostintelor, ca ei nu trebuie sa astepte daruri de la natura, ci sa se angajeze in for-marea si devenirea lor ca personalitati prin intermediul invatarii. Culturalizarea, desteptarea nu vine de la sine concomitent cu cresterea si dezvoltarea fizica, dar prin munca asidua de invatare in fiecare zi.

In predarea - invatarea psihologiei in liceu profesorul se va orienta si spre respectarea principiului genetic. Esenta acestui principiu consta in faptul ca orice fenomen psihic trebuie studiat in procesul lui de nastere, formare, dezvoltare, transformare, disparitie etc. Investigatorul trebuie sa urmareasca si sa fixeze itinerarul fenomenului psihic cercetat. Dupa expresia lui S. Hall, psihologia pune explicarea genetica mai presus decit cea logica. Ea se intereseaza de unde si incotro, adica din ce a provenit si in ce trebuie sa se transforme fenomenul dat. P.P.Blonski a exprimat aceasta idee printr-o teza generala: comportamentul poate fi inteles numai ca istorie a comportamentului.

In linii mari, de principiul genetic s-a tinut cont la structura-rea continutului psihologiei pentru liceu, pornind, astfel, de la cele mai simple procese psihice cognitive - senzatiile, perceptiile - si terminind cu structura functionala complexa si unitara a personalitatii, a activitatii si creativitatii ei.

Cu toate ca in perioada de tranzitie la economia de piata se vorbeste, pe de o parte, despre unele tendinte spre un pragmatism pur si ignorarea problemelor conceptuale ale psihologiei, iar, pe de alta, despre o inviorare a curiozitatii fata de tot felul de minunatii, mistica (extrasensibilitate, telekinezie, telepatie etc.), principiile teoretice ale psihologiei ramin cel mai practic lucru pe care se va sprijini profesorul de psihologie in predarea - invatarea acestei discipline atit de interesante si utile, cit si in evaluarea performantelor scolare la aceasta disciplina.

Avantajele noului Curriculum f ata de " programele precedente si facilitarea activitatii proresorului " Acestea sunt multe si diverse, dintre care principale par a fi urmatoarele.

Primul si, probabil, cel mai important avantaj

1. A. Bolboceanu, M. Vrinceanu, Ghid psihologic, Chisinau, 1996.

2. A. Cosmovici, Psihologie generala, Iasi, 1996.

3. A. Ghebos, Culegere de probleme si intrebari la psihologia generala. Partile I si II, Chisinau, 1980.

4. A.Ghebos, Culegere de probleme si intrebari la psihologia generala. Partea III, Chisinau, 1984.

5. C. Platon, S. Focsa-Semionov, Ghid psihologic, Chisinau, 1994.

6. C. Platon (coord.), Orientarea scolara si profesionala, Chisinau,

7. P. Popescu-Neveanu (coord.), Psihologie, Bucuresti, 1991.

8. V. Pritcan, Jocuri si exercitii de dezvoltare a creativitatii elevilor de virsta scolara mica, Chisinau, 1997.