Recoltarea mecanizata a strugurilor

Previzualizare documentatie:

Cuprins documentatie:

I. INTRODUCERE .. 4
II. BAZELE BIOLOGICE SI AGROTEHNICE ALE VITICULTURII . 8
III. RECOLTAREA STRUGURILOR . 13
3.1. Tehnologii de recoltare a strugurilor 13
3.2. Tehnologia de recoltare mecanizata a strugurilor pentru vin 15
3.3. Masini de recoltat struguri prin taiere . 18
3.4. Masini de recoltat prin periere-pieptanare a vegetatiei .. 27
3.5. Masini de recoltat struguri prin lovire . 31
3.6. Masini de recoltat struguri prin scuturare . 37
3.6.1. Masini de recoltat struguri prin scuturare verticala 37
3.6.2. Masini de recoltat struguri prin scuturare orizontala . 49
3.6.3. Factorii care influenteaza recoltarea mecanizata a strugurilor . 78
3.6.3.1. Insusirile fizice, mecanice si biologice ale boabelor de strugure .. 78
3.6.3.2. Factori care tin de cultura vitei de vie 88
IV. CINEMATICA ORGANELOR DE SCUTURARE .. 92
4.1. Echipamentul de scuturare cu tije drepte .. 95
4.2. Echipamentul de scuturare cu bare elastice 105
4.3. Echipamentul de scuturare cu bare metalice .. 130
BIBLIOGRAFIE .. 141

Extras din documentatie:

I. INTRODUCERE

Ca efect al plasticitatii sale ecologice, vita de vie este o planta care se cultiva pe toate cele cinci continente, dar este economica in mod deosebit in climate de tip temperat, subtropical si tropical.

Directiile de productie s-au specializat pe continente, pe de o parte din cauza conditiilor pedoclimatice, iar pe de alta parte ca urmare a traditiilor puternice. Astfel, in Europa, Africa si America sunt cultivate preponderent soiurile pentru vin, in timp ce in Asia predomina soiurile de masa si pentru stafide.

Dupa efectele distrugatoare ale atacului de filoxera de la sfarsitul secolului al XIX-lea, viticultura a fost reconstruita pe baza de hibrizi producatori directi si mai ales pe vite altoite, realizand o extindere continua a suprafetei ocupate cu vita de vie. De la cca 6,8 mil. ha in anul 1910 s-a ajuns la cca. 10,3 mil. ha in anul 1977, actualmente suprafata fiind stabilizata la cca. 8-8,5 mil. ha.

Din datele FAO reiese ca vita de vie este cultivata in peste 80 de tari ale lumii, Europa avand ca pondere cca. 58 % din suprafata mondiala. De remarcat este faptul ca numai Italia, Franta si Spania cultiva cca, 42 % din suprafata ocupata cu vie la nivel mondial.

In ceea ce priveste productia medie la hectar, se detaseaza net SUA cu productii de peste 16 tone, urmata de Argentina, Africa de Sud si Italia cu productii in jurul a 10 tone. Aceasta diferenta este explicata prin faptul ca in SUA se practica sisteme de cultura cu distanta dintre randuri de peste 3 m si conducere inalta, mult mai productive fata de cele practicate de europeni.

Estimarile privind evolutia suprafetei cultivate prevad o scadere a acesteia, pe masura ce vor creste productiile la hectar, scaderea vizand in special plantatiile cu soiuri pentru vin. In ceea ce priveste soiurile de masa se estimeaza cresterea atat a suprafetei cultivate, cat si a productiei.

Ca urmare a faptului ca durata de exploatare a unei plantatii cu vita de vie este de cca. 30-40 ani, nu sunt asteptate schimbari mari in ceea ce priveste sistemele de cultura sau soiurile cultivate. Au ramas de interes in continuare preocuparile specialistilor in directia cresterii gradului de mecanizare a lucrarilor in viticultura si reducere a muncii manuale, precum si gasirea unor noi solutii tehnice de crestere a productiei la plantatiile existente.

Cu toate ca suprafata cultivata a inregistrat o scadere, productia de struguri se mentine in limite relativ restranse, ca efect al cresterii productiilor medii la hectar. In conditiile in care consumul de vin pe cap de locuitor manifesta o tendinta de scadere, consumul devine mai mic decat productia si determina cresterea stocurilor de vin.

Ca productie de struguri si vin tot Europa detine primul loc, Italia si Franta fiind principalii producatori de vinuri din lume, urmate la distanta de Spania, SUA si

Argentina.

In Romania, ca orice activitate economica, viticultura a purtat in mod evident amprenta treptelor de dezvoltare pe care societatea romaneasca le-a cunoscut.

Exista indicii ca din epoca neolitica, odata cu aparitia primelor asezari stabile, oamenii au plantat vita de vie, acesta fiind si momentul in cand din Vitis silvestris (care exista in flora spontana) s-a desprins Vitis vinifera, stramosul comun al tuturor soiurilor de vita roditoare existente astazi in cultura. Tot din aceasta perioada dateaza si descoperirea fermentatiei alcoolice, fapt ce a determinat procesul de accelerare a trecerii la cultivarea activa a vitei de vie.

In arealul romanesc sunt date care atesta cultivarea vitei de vie cu 3500-4000 de ani i.e.n., astfel ca geto-dacii de la nord de Dunare ajunsesera ca in secolele II si I i.e.n. sa extinda cultura vitei de vie pe aproape intreg teritoriul de astazi al tarii. Ca o confirmare a abundentei vinului in acele vremuri sta faptul ca acesta devenise produs de comert si de schimb prin porturile grecesti de la Marea Neagra.

Cucerirea Daciei de catre romani a avut ca efect si o dezvoltare mult mai accentuata a viticulturii. Astfel, pe langa soiurile noi introduse in cultura, au adus si tehnici perfectionate precum organizarea teritoriului, afanarea adanca a solului, drenaje si irigare, fertilizare si sustinerea vitei de vie pe arbori.

Perioada migratiei popoarelor rasaritene din secolele III-VII a fortat populatia autohtona sa se retraga in zonele de deal si submontane, pentru a se pune la adapost de efectele devastatoare ale incursiunilor tot mai dese. Odata cu oamenii si vita de vie s-a adaptat la noile conditii de cultura, din acest punct de vedere soiurile cu coacere timpurie cunoscand o extindere semnificativa.

Ca urmare a stabilizarii situatiei economice si politice din secolele XIV-XIX, viticultura a cunoscut un proces indelungat de concentrare a culturii vitei de vie in podgorii si centre viticole, situate in zonele de deal, precum Cotnari, Husi, Dragasani, Odobesti, etc.

In urma descoperirilor geografice si a colonizarii continentului american, viticultura a cunoscut o extindere puternica, dar acest lucru a favorizat schimbul de material biologic. Ca urmare, in Europa au patruns diferite soiuri de hibrizi producatori directi, precum si vite americane. Si pe teritoriul romanesc au patruns aceste vite, dar experienta viticultorilor anonimi statornicisera acele soiuri adecvate fiecarei podgorii si centru viticol, care imprimau un specific deosebit calitatii vinurilor.

Aparitia filoxerei intre anii 1880-1900 a provocat daune considerabile prin distrugerea plantatiilor, fapt ce a necesitat reconstructia viticulturii cu modificari profunde in structura sortimentelor traditionale pe zone de cultura. Prin importul de hibrizi producatori directi si de portaltoi, dar si ca urmare a extinderii altoirii ca metoda de lupta impotriva filoxerei, s-a deschis calea introducerii in cultura a unui mare numar de soiuri, cu avantajele si dezavantajele ce decurg din aceasta.

Soiurile noi au necesitat studii si cercetari sub aspectul comportamentului acestora in noile conditii de sol si clima, ceea ce a contribuit la punerea bazelor stiintifice pentru viticultura moderna. In perioada interbelica in tara noastra au cunoscut o extindere soiurile care s-au dovedit mai adaptabile conditiilor pedoclimatice specifice, alaturi de soiurile traditionale.

Dupa cel de-al II-lea razboi mondial, ca urmare a situatiei socio-politice, viticultura s-a dezvoltat in principal prin extinderea plantatiilor in centrele viticole existente, dar si prin infiintarea de noi centre viticole sau reconsiderarea celor distruse de filoxera (fig. 1.1.). Treptat, in aceasta perioada si-au facut loc in viticultura mecanizarea lucrarilor, fertilizarea, tratamentele fitosanitare, irigarea, elemente ce au determinat un nou impuls extinderii culturii, cu deosebire in urma generalizarii tehnologiei de cultivare cu distanta dintre randuri de 2,0-2,2 m si conducere pe tulpina semiinalta.

Bibliografie:

1. Anikine S.I. et all 1977 - La vendange mecanique - Bulletin de l"OIV nr. 553, 159-166

2. Arrivo A., e altri. 1980 - Prove di raccolta meccanica dell"uva a scuotimento laterale. Revista di Viticoltura e di Enologia, nr. 3-4, 152-163

3. Arrivo A., e altri. 1993 - Un nuovo sistema "a tendone" per la vendemia meccanica. Machine i Motori Agricole nr. 2, 47-52

4. Arrivo A., Bellomo F., Marinucci R. 2004 - Possibilita di raccolta meccanica dell'uva da vino in vigneti a tendone della regione Abruzzo, Monografia, Regione Abruzzo - ARSSA - Tip. SiVA, Ottobre, 1-34.

5. Baldini E. e altri. 1979 - Raccolta meccanica dell"uva con una vendiamiatrice monofilare portata a scuotimento verticale. L'Informatore Agrario nr. 12, 41-48

6. Baldini E., Intrieri C. 1984 - Meccanizzazione della vendemmia e de la potatura - machine e sistemi de allevamento. Cooperativa Libraria Universitaria Editrice Bologna

7. Balducci G. 2012 - Vendemmia meccanica: aspettative, problematiche e risposte sperimentali. Universita di Bologna

8. Baisan I., s.a. 1992 - Factorii care influenteaza recoltarea la masinile de recoltat struguri cu mecanism de batere-scuturare. Universitatea Agronomica "Ion Ionescu de la Brad" Iasi, Lucrari stiintifice vol.35, seria Agronomie, 194-199

9. Baisan I., Nedeff V. 1998 - Recoltarea mecanizata a strugurilor pentru vin. Horticultura nr. 10-12, 23-27

10. Baisan I., Nedeff V 1999 - Masini de recoltat struguri. Mecanizarea Agriculturii nr. 7, 34-42

11. Baisan I. 2001 - Mechanical Features of Grapes - Raw Product for Food Industry. Modelling and Optimization in the Machines Building Field MOCM-7, Vol. 1, 41-44

12. Baisan I. 2002 - Cercetari privind desprinderea boabelor de strugure si influenta asupra recoltarii mecanizate. Universitatea Politehnica Bucuresti, ,,Realizari si perspective in ingineria sistemelor biotehnice", 122-125

13. Baisan I. 2005 - Physical and mechanical characteristics of grapes for wine concerning to mechanical harvest. Modeling and Optimization in the Machines Building Field, MOCM -11, 2005, Vol. 2, 163-166

14. Baisan I. 2005 - Cinematica echipamentului de scuturare cu bare metalice. Universitatea Agronomica si de Medicina Veterinara "Ion Ionescu de la Brad" Iasi, Lucrari stiintifice vol.48, seria Horticultura, 1079-1084

15. Baisan I. 2005 -The cinematic of the shaking equipment from grape harvesting machine. Agricultural University - Plovdiv, Scientific Works, 2005, vol. I., book 2, 215-220

16. Baisan I., Craciun V., 2007 - The impact of shaking devices from grape harvesting machine upon the vine. Research people and actual tasks on multidisciplinary sciences. Bulgarian National Society of Agricultural Engineering, Lozenec, vol.2, 103-107

17. Baisan I. 2009 - The influence of crop and machine in mechanized harvesting of grapes. Research pople and actual tasks on multidisciplinary sciences. Bulgarian National Society of Agricultural Engineering Lozenec 2009, vol.2, 108-111

18. Baisan I. 2012 - Theoretical studyes concerning elastic bars deformation from grapes harvesting machine. Journal of Engineering Studies and Research, Vol 18, Number 2 Aprilie-June, 18-24

19. Balan V., s.a. 1992 Observatii privind recoltarea mecanizata a strugurilor pentru vin cu ajutorul masinii BRAUD 2720. Cercetari Agronomice in Moldova no. 3(97)

20. Beznea G., s.a. 1986 - Rezultate ale incercarilor privind recoltarea mecanizata a strugurilor pentru vin la SCPVV Tg. Bujor. Referat de incercari.

21. Brunet P. 1991 - Les vignes et les vins etrangers. Edition BPI Paris

22. Bursa A.F. 1980 - Rezultatele incercarii combinelor de recoltat struguri. Pomikultura, Vitikultura si Vinifikatia Moldovei, nr.7, 25-31

23. Calistru G., s.a. 1997 - Contributii la cunoasterea unor insusiri tehnologice la unele soiuri de struguri pentru masa create in romania. Cercetari Agronomice in Moldova vol.3(109)

24. Calo. A., e altri. 1981 - Considerazionu sui problemi legati all'impiego della macchine vendemiatrice. Revista di Viticoltura e di Enologia, nr. 10, 407-464

25. Carbonneau A. 1997 - Critique de la vendage mecanique. Interets du secouage vertical. Progres Agricole et Viticole, 113 (23), 512-516.

26. Cardini F., et all. 2004 - Dell'epoca vendemmiale. L'Informatore Agrario nr. 30, 39-48.

27. Cargnello, G. 1980 - Research on new training systems and on total mechanization of viticultural operations. UCD Grape and Wine Centennial Symp. Proc. Univ. Calif. Davis, 274-283

28. Carrara M., et all. 2007 - Assessment of the pedicel detaching and crushing forces of grape berries to determine the right mechanical harvesting period. Rivista di Ingegneria Agraria nr. 3, 33-37

29. Catania P., et all. 2009 - Analysis of the main factors influencing the quality of wine from mechanically harvested grapes. J. of Ag. Eng. - Riv. di Ing. Agr. nr. 4, 27-30

30. Cattell, H. 1994 Considerations on buying a mechanical harvester. Wine East. 1994 Buyer's Guide, 26-28.

...

Download documentatie

Primești documentatia în câteva minute,
cu sau fără cont

Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
9/10 (2 voturi)
Anul redactarii:
2015
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
143 pagini
Imagini extrase:
143 imagini
Nr cuvinte:
31 846 cuvinte
Nr caractere:
186 486 caractere
Marime:
20.72 MB (arhivat)
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Documentatie
Domeniu:
Mecanica
Data publicare:
13.03.2019
Structură de fișiere:
  • Recoltarea mecanizata a strugurilor.doc
Predat:
Facultatea de Mecanica , Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi" din Iasi
Specializare:
Masini si instalatii pentru agricultura si industria alimentara
Materie:
Masini de recoltat
An de studiu:
III
Profesorului:
Baisan Ioan

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
Recoltarea este etapa care incununeaza activitatea viticultorului si asigura materia prima a...
Corelarea notiunilor acumulate din ramura viticulturii cu cele ce apar odata cu parcurgerea...
Viticultura in Romania Scurt istoric al dezvoltarii viticulturii din tara noastra Viticultura...
Viticultura este stiinta care se ocupa cu studiul biologiei vitei de vie, precum si a modului...
I. GENERALITATI Vinificatia reprezinta procesul industrial de prelucrare a strugurilor in scopul...
Sus!