Managementul asigurarii calitații proceselor de productie

Calitatea: ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs sau seviciu care ii confera aptitudinea de a satisface necesitatile exprimate sau implicite.

Preocuparile de definire intr-o forma coerenta a tehnologiilor si instrumentelor managementului calitatii dateaza din anii '50. Ishikawa propunea, la data respectiva, utilizarea tehnicilor statistice pentru tinerea sub control a calitatii, pe care le-a grupat in functie de dificultatea aplicarii lor in: tehinic elementare, intermediare si avansate.

Importanta deosebita care se acorda acestor tehnici sau instrumente este confirmata si de faptul ca unele dintre ele au fost definite ca tehnici si instrumente ale calitatii, intr-un standard international din seria ISO 9000.

Tehnicile si instrumentele clasice ale managementului calitatii au fost preluate in cea mai mare parte din statistica, fiind utilizate pentru:

-a ordona si sintetiza datele referitoare la calitate;

-a lua decizii referitoare la calitatea loturilor de marfuri, pe baza analizei esantionului prelevat;

-a controla buna functionare a unui proces, in scopul asigurarii capacitatii acestuia de a obtine in mod constant nivelul de calitate solicitat;

Exista doua categorii de metode care au ca obiectiv imbunatatirea continua a calitatii, si anume:

-metode corective care analizeaza cauzele si elaboreaza masurile operationale, de executie, clasice, pentru imbunatatirea calitatii din generatia I;

-metode preventive, in care problemelor de calitate li se gasesc solutii inca din faza de conceptie si proiectare a produsului; metode functionale moderne din generatia II;

Metodele utilizate la imbunatatirea calitatii sunt de doua tipuri: metode clasice si moderne.

Metode clasice:

- Breanstorming

- Fisa de urmarire

- Fisa de inspectie

- Histograma

- Diagrama Pareto

- Diagrama Ishikawa

- Diagrama de corectie

Metode moderne:

- Diagrama afinitatii/KY

- Diagrama de relatii

- Diagrama arbore

- Diagrama matriceala

- Diagrama sageata

- Diagrama deciziilor de actiune

- Diagrama factoriala

In afara celor sapte instrument clasice, cu cativa ani in urma au fost introduse in managementul calitatii alte sapte instrumente, cunoscute sub denumirea "Noul sapte". Completandu-le pe cele clasice, aceasta a doua generatie de instrumente faciliteaza gasirea unor noi solutii prin care se asigura continuarea procesului de ameliorare a calitatii. Daca instrumentele din prima generatie (cu cateva exceptii) sunt folosite pentru rezolvarea problemelor de calitate atunci cand se dispune de date certe, in expresie numerica, noile instrumente sunt folosite in cazurile in care nu exista suficiente date numerice necesare rezolvarii problemelor de calitate. Tocmai de aceea au fost denumite "Tehnici si instrumente pentru date nenumerice". Asimilare unui produs in fabricatie este un exemplu tipic in acest sens. Datele necesare fundamentarii unei asemenea decizii isi au izvorul in studiile de marketing. Dar cunoasterea cerintelor consumatorilor nu este suficienta. In conceptia TQM, trebuie ca exigentele exprimate de piata sa se transforme in exigente ale specialistilor din proiectare si ale celor din executie. In ambele cazuri datele nu sunt suficiente, iar cele care exista nu sunt exprimate numeric (au o exprimare literara in cele mai multe cazuri) si ca urmare nu se pot transforma in diverse tipuri de grafice care sa faciliteze analiza comparativa, evidentierea tendintelor, stabilirea relatiilor intre elementele domeniului analizat. De asemenea, in numeroase cazuri rezolvarea unor probleme ale managementului calitatii necesita colaborarea specialistilor din diferite compartimente. Or, in aceasta situatie datele sub forma numerica sunt rare, iar cele care ar putea fi propuse sunt in general

subiective.

In toate aceste cazuri in care rezolvarea problemelor de calitate nu se poate face pe cale analitica, se va apela la tehnici si instrumente pentru date nenumerice. Scopurile urmarite prin aplicarea acestor instrumente sunt, in principal, urmatoarele:

- identificare problemelor care trebuie rezolvate si a cauzelor care le-au generat. In acest scop se recomanda diagrama relatiilor si diagrama in arbore;

- gasirea solutiilor pentru rezolvarea problemelor analizate. Se pot folosi diagrama matriceala si diagrama in arbore;

Diagrama de relatii

Diagrama permite reprezentarea unei multimi de cauze care sunt rezultatul relatiilordintre mai multi factori si evidentiaza, totodata, complexitatea structurii acestora. Este o tehnica de lucru care permite descoperirea si vizualizarea legaturilor logice dintre idei, prin participarea unui grup de specialisti la o sedinta de brainstorming.

Diagrama poate oferi raspunsuri la intrebarile de tip "Pentru ce?". Se poate folosi in rezolvarea unor probleme care apar in legatura cu imbunatatirea sistemului de calitate intr-o organizatie, analiza concurentei, dezvoltarea noilor tehnologii etc. Ca particularitate conceptuala, in abordarea problemelor se aseamana cu diagrama Ishikwa.

Construirea diagramei se face in cadrul urmatoarelor etape:

- descrierea si formalizarea problemei;

- identificarea cauzelor care au generat problema si stabilirea legaturilor principale de tip cauza - efect;

- evidentierea legaturilor de acelasi tip, in cadrul fiecarui cuplu cauza - efect identificat, si stabilirea unor asemenea legaturi si pentru nivelurile urmatoare de detaliere;

- identificarea circuitelor cauza - efect care au generat problema analizata. Cauzele sunt legate prin sageti de ordine cu care se obtin legaturile de tip cauza efect. Reprezentarea diagramei poate fi unidirectionala, cu punct central sau cu indicativ de legatura. In cazul diagramei cu punct central, tema pusa in discutie este plasata in centru, iar cauzele ( factorii de influenta) sunt repartizate in jurul acesteia. La diagrama unidirectionala, tema este plasata lateral, iar cauzele in dreapta sau in stanga temei.

Pentru diagrama cu indicativ de relatii, cauzele sunt repartizate pe niveluri

exprimandu-se relatiile dintre acestea si tema.

In figura urmatoare se prezinta modelul general al diagramei de relatii:

Ionita, I. si colectiv. (2005). ,,Metodologia de implementare a Sistemului de management al calitatii la SC Mineral SA" - Bucsiani, contract de cercetare si tiintifica incheiat intre ASE si societatea comerciala SC Mineral SA Targovisite ;

Jablonski, J.R. (1992). Implementing TQM, Pfeiffer, p. 14

Mieila, M. (2006). Eficienta integrarii sistemelor de calitate in intreprinderile mici si i mijlocii, Teza de doctorat, ASE;

Tenner, A.R., DeToro, I.J. (1992). Total Quality Management: Three Steps to Continuous Improvement, Addison Wesley;

Andrei Victor- MAC- Principii, cencepte, politici si instrumente.Ed. Inform 2008