Caracteristica generală a activității inovaționale

1.Esenta activitatii inovationale.

Inovatiile sunt modificarile aparute in procesul productiei de marfuri si servicii, in relatiile social-economice, stiinta, cultura, educatie si in alte sfere ale activitatii umane, conditionate de utilizarea resurselor intelectuale si orientate spre modernizarea procesului de productie, imbunatatirea rezultatelor lui si (sau) reducerea costurilor.

Aceasta definitie include trei aspecte:

1.Continutului inovatiei - imbunatatirea, perfectionarea, reformarea nu numai a productiei de bunuri materiale a intreprinderilor, firmelor, organizatiilor de constructii, transport sau a altor organizatii din sectorul productiv al economiei nationale, ci si a productiei institutiilor din sfera stiintei, culturii, educatiei, ocrotirii sanatatii, administratiei publice, finantelor, comertului etc.

2.Geneza (originea) inovatiilor - utilizarea rezultatelor activitatii intelectuale, de creatie, dar nu numai ale activitatii de cercetare si dezvoltare in cadrul intreprinderii (A.C.D.I), efectuata de institutele de cercetari stiintifice, ci si a rezultatelor obtinute in procesul de productie a marfurilor si serviciilor de catre diverse persoane juridice si fizice.

3.Rezultatul (efectul) inovatiilor - poate fi atat economic (extinderea pietei de desfacere, reducere cheltuielilor), cat si social, ecologic, informational.

2.Clasificarea inovatiilor.

Criteriul

de clasificareTipurile inovatiilor

(Categoriile de clasificare)

12

1. Rezultatul inovatiilor1.Productive (introducerea unor marfuri sau produse noi)

2.Tehnologice (implementarea unor noi metode de productie)

3.Organizationale (modificarea organizarii si structurii productiei, muncii si gestiunii)

4.De piata (crearea unei piete noi de desfacere, valorificarea noilor surse de materie prima, semifabricate, materiale, accesorii, energie)

5.Complexe

2.Originea inovatiilor (etapa P.T.S. al carei rezultat sunt inovatiile) 1. Stiintifice (rezultatele muncii de cercetare stiintifica).

2. De proiectari (rezultatul (P.T.S.)

3.Tehnice (rezultatul valorificarii utilajului nou).

4.Tehnologice (rezultatul elaborarilor tehnologice).

5.De produc- ie (rezultatul acumularii experientei).

6.Informationale (utilizarea informatiei exterioare).

3. Gradul de noutate1.Radicale (produse, tehnologii principal noi, restructurarea complexa a intreprinderii)

2.Ameliorative sau incrementale (imbunatatirea simtitoare a calitatii sau reducerea costului produsului ori al procesului deja existent pe seama utilizarii unor materiale, componenti, utilaje, metode mai economicoase.

3.Rationalizare (o ameliorare partiala pe baza modificarilor efectuate intr-una sau mai multe ramuri).

4.Tipul predominant al efectului1.Economice

2.Sociologice

3.Ecologice

4.Informationale

5.Complexe (integrale)

5.Domeniul prioritare de implementare1.Tehnologice si de productie

2.Organizatorico-administrative

3.Sociale si de comportament (imbunatatirea conditiilor de munca si de trai, care, la randul lor, influenteaza comportamentul oamenilor).

4.Stiintifice (crearea unui nou sistem de informatie stiintifica)

6.Formele de protectie juridica1.Brevetele de baza (un complex de brevete protejeaza ideea de baza)

2.Brevete particulare (brevetul de inventie protejeaza unul din elementele inovatiei)

3.Protectie nebrevetata (emblema comerciala (s.a.)

4.Know-how (secret comercial, neprotejata de brevet).

5.Inovatie neprotejata, accesibila tuturor.

7.Etapa lansarii1.De pionierat in ramura data, la scara mondiala

2.Pentru prima data este implementata in tara data

3.Pentru prima data este implementata la intreprinderea data)

Pentru intreprinderile actuale sunt deosebit de importante inovatiile complexe - imbinarea tuturor tipurilor de inovatii:

a.Productive (crearea unor marfuri sau servicii, care sa indeplineasca functii noi sau sa necesite cheltuieli mai mic, da sa fie de o mai buna calitate)

b.Tehnologice (utilizarea utilajului nou sau modernizat, implementarea unor metode de productie mia eficiente)

c.Organiza- ionale (sporirea calitatii productiei in serie, organizarea cat mai rationala a locurilor de munca, folosirea optima a fluxurilor materiale, informationale, a metodelor de administrare)

d.De piata (valorificarea noilor segmente de piata, inclusiv externe, pe calea identificarii si ocuparii