pentru anul I Informatica ( zi + ID) incepind cu anul universitar 2005/2006
CURSUL nr. 1
- 1. Multimi. Operatii cu multimi
In cadrul acestei lucrari vom privi multimile in sensul in care ele au fost privite de catre
GEORG CANTOR - primul matematician care a initiat studiul lor sistematic (punct de vedere
cunoscut in matematica sub numele de teoria naiva a multimilor).
Definitia1.1 Daca A si B sunt doua multimi, vom spune ca A este inclusa in B (sau ca A
este submultime a lui B) daca elementele lui A sunt si elemente ale lui B; in acest caz vom scrie
A- B iar in caz contrar A- B.
Avem deci : A- B- pentru orice xa - x- B
A- B- exista xa a.i. x- B.
Vom spune despre multimile A si B ca sunt egale daca oricare ar fi x, xa- x- B. Deci,
A=Ba- B si Ba.
Vom spune ca A este inclusa strict in B si vom scrie A- B daca A- B si A- B.
Se accepta existenta unei multimi ce nu contine nici un element care se noteaza prin - si
poarta numele de multimea vida. Se observa ca pentru orice multime A, - a (deoarece in caz
contrar ar trebui sa existe x- - a.i. xa - absurd.!).
O multime diferita de multimea vida se zice nevida.
Pentru o multime T, vom nota prin P(T) multimea submultimilor sale (evident - , T- P(T) ).
Urmatorul rezultat este imediat :
Daca T este o multime oarecare iar A, B, C- P(T), atunci :
(i) Aa
(ii) Daca A- B si Ba, atunci A=B
(iii) Daca A- B si B- C, atunci A- C.
In cadrul acestei lucrari vom utiliza deseori notiunea de familie de elemente a unei multimi
indexata de o multime nevida de indici I (prin aceasta intelegand o functie definita pe multimea I cu
valori in multimea respectiva).
Astfel, vom scrie de exemplu (xi)i- I pentru a desemna o familie de elemente ale unei multimi
sau (Ai) i- I pentru a desemna o familie de multimi indexata de multimea I. Pentru o multime T si A,
B- P(T) definim :
A- B={x- T - xa si x- B}
A- B={x- T - xa sau x- B}
A- B={x- T - xa si x- B}
A- B=(A- B)- (Ba).
Daca A- B=- , multimile A si B se zic disjuncte.
Operatiile - , - , - si - poarta numele de intersectie, reuniune, diferenta si diferenta
simetrica.
In particular, Ta se noteaza prin - T (A) (sau - (A) daca nu este pericol de confuzie) si poarta
numele de complementara lui A in T.
2
2
In mod evident, pentru A, B- P(T) avem:
A- B=A- - T (B)
A- B=(A- B)- (A- B)=(A- - T (B))- (- T (A)- B)
- T (- )=T, - T(T)=-
A- - T (A)=T, A- - T (A)=- iar - T (- T (A))=A.
De asemenea, pentru x- T avem:
xa- B - xa sau x- B
xa- B - xa si x- B
xa- B - xa sau x- B
xa- B - (xa si x- B) sau (xa si x- B)
x- - T (A)- xa.
Din cele de mai inainte deducem imediat ca daca A, B- P(T), atunci:
- T (A- B)=- T(A)- - T (B) si - T (A- B)=- T (A)- - T (B).
Aceste ultime doua egalitati sunt cunoscute sub numele de relatiile lui De Morgan.
Pentru o familie nevida (Ai )i- I de submultimi ale lui T definim:
II
i
i A
I
={x- T - xai pentru orice i- I} si
UI
i
i A
I
={x- T - exista i- I a.i. xai }.
Astfel, relatiile lui De Morgan sunt adevarate intr-un context mai general:
Daca (Ai) i- I este o familie de submultimi ale multimii T, atunci:
( )i
i I
T
i I
T i C I A UC A
I I
= ??
o
ce
ae si ( )i
i I
T
i I
T i C U A IC A
I I
= ??
o
ce
ae
Urmatorul rezultat este imediat:
Propozitia 1.2. Daca T o multime iar A, B, C- P(T), atunci:
(i) A- (B- C)=(A- B)- C si A- (B- C)=(A- B)- C
(ii) A- B=Ba si A- B=Ba
(iii) A- T=A si A- - =A
(iv) Aa=A si Aa=A.
Observatia 1.3. 1. Din (i) deducem ca operatiile - si - sunt asociative, din (ii) deducem ca
ambele sunt comutative, din (iii) deducem ca T si - sunt elementele neutre pentru - si respectiv
pentru - , iar din (iv) deducem ca - si - sunt operatii idempotente pe P(T).
2. Prin dubla incluziune se probeaza imdiat ca pentru oricare A, B, C- P(T) avem:
A- (B- C)=(A- B)- (A- C) si
A- (B- C)=(A- B)- (A- C) ,
adica operatiile de intersectie si reuniune sunt distributive una fata de cealalta.
Propozitia1.4. Daca A, B, C- P(T), atunci:
(i) A- (B- C)=(A- B)- C
(ii) A- B=Ba
(iii) A- - =A iar A a=-
(iv) A- (B- C)=(A- B)- (A- C).
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.