Actualitatea si importanta temei. Biodiversitatea constituie diversitatea orga-nismelor vii a ecosistemelor terestre si acvatice si a complexelor ecologice, adica a biotopurilor, ca parte componenta a acestora.
Biodiversitatea este o caracteristica a planetei noastre, unica si irepetabila, la fel cum este viata, apa, atmosfera.
Biodiversitatea asigura functionalitatea optima a ecosistemelor, existenta si dez-voltarea biosferei in general.
Actualmente Biodiversitatea pe Terra se estimeaza la un numar de 2 milioane de specii, dintre care in jur de 300000 de specii de plante, iar animale 1700000 de specii.
Referitor la biodiversitatea Republicii Moldova in primul rand, asupra specificu-lui ei influenteaza pozitia ei fizico - geografica.
Teritoriul Republicii Moldova este amplasat la interferenta a trei zone biografice:
1. Central - europeana - reprezentata prin podisul codrilor;
2. Euroasiatica - reprezentata de regiunile de stepa si silvostepa;
3. Mediteraneana - reprezentata de fragmente de silvostepa xerofite din partea de sud a republicii.
Taxonii biodiversitatii prezinta vulnerabilitate fata de factorul antropic, fiind situat in marea lor majoritate la extremitatile arealurilor lor naturale.
Ecosistemele naturale prezente pe teritoriul Republicii Moldova constituie 15% din teritoriu, fiind destul de fragmentate intrepatrunse nefavorabil de ecosisteme antropizate (agrare si urbane) avand un nivel inalt de degradare.
Teritoriul Republicii Moldova, fiind amplasat in sud - estul continentului euro-pean si in zona de intersectie a regiunilor geotectonice si floristice, este in evidenta cu un bogat spectru landsaftic, conditionat de varietatea factorilor naturali: geologici, orografici, climatici, edafici, hidrografici.
Datorita pozitiei fizico - geografice pe teritoriul republicii se contureaza doua zone naturale mari:
1. De silvostepa
2. De stepa.
care, la randul lor includ in sine 5 regiuni de landsaft, si anume:
- Regiunea podisurilor si platoului de silvostepa;
- Regiunea podisurilor si campiilor cu faneata din stepa Baltului;
- Regiunea podisurilor cu paduri ale codrilor;
- Regiunea campiilor fragmentate din Stepa Bugeacului;
Daca e sa ne referim la ecosisteme, acestea, pe teritoriul republicii se grupeaza in trei tipuri principale:
1. Naturale: forestiere, de stepa, de lunca, acvatice si palustre, petrofite;
2. Agrare: cerealiere, pomicole, viticole, legumicole;
3. Urbane .
Sub influenta factorilor antropici cele mai afectate sunt ecosistemele de stepa, de lunca, acvatice si palustre, suprafata lor in ultimii ani micsorandu-se cu circa 80%.
De o importanta majora se prezinta ecosistemele forestiere, la care si ma voi referi in lucrarea de fata.
Voi incepe cu o prezentare succinta si generala despre ecosistemele forestiere ale Republicii Moldova. Suprafata totala a terenurilor ocupate de formatiuni foresti-ere constituie 325,4 mii hectare, dintre care 87% sunt gestionate de organele silvice de stat. Gradul mediu de impadurire constituie 9,6% variind in diferite zone ase teritoriul republicii. Astfel in zona de nord gradul de impadurire constituie 7,2%; zona de centru este impadurita pana la 13,5%; la sud gradul de impadurire este de pana la 6,7.
Din suprafata totala a fondului forestier, padurile de lunca ocupa 4,7%; padurile petrofite ocupa 1%.
Cele mai reprezentative formatiuni ale Fondului Forestier National sunt cvercimele, suprafata lor constituind 140,6 mii ha, sau 43,2% din fondul forestier, astfel conditiile fiind favorabile pentru dezvoltarea unor arboreturi inalt productive si stabile, deoarece padurea are o importanta pentru om, pentru mediu si sanatate.
Pe langa functia de habitat pentru o serie de plante si animale, multe dintre ele prezentandu-se ca specii valoroase si importante in ecosistem.
Padurea Florica este si ea o parte componenta a ecosistemului forestier, repre-zentand un component valoros al acestuia.
Scopul lucrarii este de a evalua starea ecologica a padurii Florica, cu perspec-tiva protejarii habitatelor si speciilor valoroase.
Sarcinile cercetarii sunt:
1. De a colecta specii de plante comune si valoroase pentru alcatuirea registrului florei Padurii Florica.
2. Evidentierea speciilor rare si protejate de legislatia nationala si internationala
3. Elaborarea masurilor de protectie a speciilor si habitatelor valoroase.
Continutul de baza al tezei: teza este alcatuita din introducere, trei capitole, concluzii si recomandari si referinte bibliografice.
1. Alexandru Ioan, ,,Eminescu si istoria", Bucuresti, Ed. ,,Eminescu" 1989.
2. Apostol Stan, ,,Putere politica si democratie in Romania 1859 - 1918", Bucuresti, Ed. ,,Albatros" 1991.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.