1.Conceptia despre lume si tipurile ei istorice. Problema fundamentala a filosofiei. Obiectul de studiu al filosofiei si specificul cunostintelor filosofice in raport cu stiinta, religia, morala, estetica, dreptul si politica.
Conceptia despre lume (CDL) si tipurile ei istorice.
CDL:
- ansamblu de idei, traditii, valori, prin care omul isi formuleaza o atitudine fata de tot ce il inconjoara
- pretextul de aparitie a filosofiei
- formata din cunostinte (in diverse domenii de activitate), convingeri, principii ale cunoasterii si activitatii, orientari valorice
- baza tabloului general al lumii
- modulator al activitatii umane in toate aspectele ei
- raspunde la intrebarile: Ce este lumea inconjuratoare? Pentru ce traim? Cum trebuie sa traim?
Tipuri de CDL, din punct de vedere istoric:
- mitologica ? forma a constiintei sociale in epoca primitiva; nu exista diferente om-natura, ideal-material, obiectiv-subiectiv; lipseste cauzalitatea; natura antropomorfizata, om zoomorfizat; miturile, ca paradigme ale activitatii umane servesc pentru explicarea realitatii; asigura succesiunea spiritual a generatiilor, mentin un anumit comportament in societate.
- religioasa ? apare pe baza CDL mitologice; 2 parti ale lumii: naturala si supranaturala, dintre care lumea supranaturala capata un sens specific, primordial fata de lumea naturala.
- filosofico-stiintifica ? apare pe baza generalizarii cunostintelor stiintifice, formelor activitatii spirituale/practice; are la baza sistem de teorii si notiuni, argumentari si demonstratii logice; obiectul sau nu este lumea propriu-zisa, ci sensul existentei omului in aceasta lume.
Filosofia:
- nucleul CDL
- exprimarea teoretica a CDL
- fundamentarea (argumentarea) CDL
Problema fundamentala (PFF) a filosofiei.
PFF:
- raportul dintre gindire si existenta
- problema prioritatii unei laturi din conexiunea material-spiritual
- are urmatoarea constructie:
- ontologie (Ce este primar: material sau constiinta?)
- materialism, forme istorice:
- naiv antic (spontan)
- metafizic
- vulgar (in epoca moderna)
- antropologic (Feuerbach)
- dialectic (Marx)
- idealism
- obiectiv (Platon, Hegel)
- subiectiv (Berkeley, Hume, Mach)
- dualism (R. Descartes)
- gnoseologie (Poate fi cunoscuta lumea in deplinatate?)
- adeprii cunoasterii lumii
- agnostici
- sceptici
- optimisti
- fatalisti
Materialism: recunoasterea existentei, materiei, ca factor prim, cauza a existentei; constiinta e secundara, produs al dezvoltarii materiale; lumea este infinita si indistructibila.
Idealism: primordialitatea spiritualului, care este cauza existentei materialului;
Idealism obiectiv: primordial - ratiunea universal, ideea ce exista independent de constiinta omului.
Idealism subiectiv: primordial - constiinta, senzatiile subiectului; nu exista existenta materiala/spiritual in afara constiintei omului.
Dualism: la temelia lumii se afla atit materialul, cit si spiritualul.
+/- Pluralism: La baza lumii - mai multe inceputuri. (Empedocle, Pitagora, Anaxagora)
N.B. Idealismul si materialismul = conceptii moniste.
PFF, istoric:
?antichitate = raport dintre eu si non-eu, om si cosmos, om si lume
?evul mediu = raportul trup-suflet, natural-supranatural
?F. Bacon = problema dominatiei omului asupra naturii
?Helvetzius = problema fericirii omenesti
?A. Camus = problema sensului vietii, problema sinuciderii
?J.J. Russo = problema inegalitati sociale si a depasirii acesteia
?L. Blaga = Universul ca tot intreg
?L. Feuerbach = problema corelatiei psihic-fizic
N.B. ontologie = domeniul filosofiei preocupat de existenta; gnoseologie = domeniul filosofiei preocupat de cunoastere
Obiectul de studiu al filosofiei si specificul cunostintelor filosofice in raport cu stiinta, religia, morala, estetica, dreptul si politica.
Obiectul filosofiei:
?se deosebeste de obiectul stiintelor concrete
?sistemul "om-lume"
?subsistemele "om" si "lume"
?contine cunostintele pe care omul le foloseste pentru a constru tabloul universal al lumii din perspective Adevarului, Binelui, Frumosului, Echitatii
?generalul din realitatea materiala care contribuie la formarea CDL
Filosofia:
- domeniu al culturii, forma a constiintei sociale; studiaza cela mai generale si stringente probleme privitor la existenta, cunoastere, gindire umana, locul omului in lume si sensul vietii
- teoria despre om si lume in unitatea lor dialectica
- mod spiritual-practic de asimilare a lumii
N.B. Moduri de asimilare a lumii:
?practica - utilul
?stiinta - adevarul
?estetica - frumosul
?morala - binele si raul
?religia - credinta
- stiinta complexa ce inglobeaza: ontologia, gnoseologi, antropologia, axiologia, etica, estetica, etc.
- evidentiaza structura generala a fiecarui obiect cu legitatile dezvoltarii si functionarii lui
- sistem de CDL
- sistem de raspunsuri a problemelor conceptual
Filosofia se aseamana cu stiinta prin:
- criterii stiintifice: obiectivitate, sistemicitate, verificabilitate, orientare spre esenta si legitate
- baza categoriala
- legitati
- metode
- notiuni de baza
- probleme formulate
- teorii, postulate, paradigme
Filosofia de deosebeste de stiinta prin:
Stiinta formuleaza noi probleme si noi raspunsuri. Filosofia nu
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
