Traductorul

Traductorul este elementul de automatizare care realizeaza conversia unei marimi fizice (de regula neelectrica - presiune, temperatura, etc.) intr-o marime de alt tip(de regula electrica - in general tensiune electrica)

- Schema generala a unui traductor:

Xi - Element sensibil - Xo- Adaptor - Xe

Sursa este de regula de curent continuu.

-Xe = f(Xi) este o relatie de dependenta care poate fi exprimata prin o functie liniara sau neliniara cu variatie continua sau discontinua. Pe baza acestei relatii se definesc caracteristicile:

- natura fizica a marimilor de intrare si de iesire (curent, tensiune, rezistenta electrica, temperatura, debit, etc.)

- caracteristica statica a traductorului sau de transfer (dependenta dintre marimile de iesire si cele de intrare)

- domeniul de masurare (se refera la variatia marimiii de intrare)

- sensibilitatea absoluta sau panta (raportul dintre variatiile marimilor de iesire si a celor de intrare) - pragul de sensibilitate este dat de cea mai mica variatie a marimii de intrare care poate determina o variatie sesizabila (masurabila) a semnalului de iesire

Ka = - Xe/- Xi

Ka - Km

Km = tg-

Xe = KmXi + Xeo

- puterea consumata la intrare sau finetea (de obicei, o putere mica sau foarte mica, de ordinul catorva wati sau miliwati, sau chiar mai putin). Consumul propriu, fiind, de regula, neglijabil, inseamna ca puterea transmisa elementului urmator este insuficienta pentru a determina o actionare; de aceea, in schemele de automatizare un traductor este urmat, aproape intotdeauna de un amplificator.

- precizia care prezinta o eroare relativa a traductorului - r = - Xeo/- Xe - 100

- rapiditatea reprezinta timpul de raspuns

- Clasificarea traductoarelor:

1) Dupa natura marimii de intrare:

- traductoare de calitate masoara caracteristici ale compozitiei corpurilor (de pH - gazoanalizare)

- traductoare de marime (marimi electrice si neelectrice)

2) Dupa natura marimii de iesire:

- parametrice care transforma o marime neelectrica intr-un parametru de circuit electric (traductoare rezistive, inductive, capacitive)

- generatoare care transforma o marime neelectrica intr-o forta electromotoare (traductoare de inductie, piezoelectrice, termoelectrice)

3) In functie de domeniul de variatie a marimii de iesire:

- traductoare unificate

- traductoare neunificate

- Tipuri de traductoare

- Traductoare active - generatoare

- Traductoare pasive - parametrice

- Traductoare integrate

Tipurile existente de traductoare sunt extrem de numeroase, clasificarea

lor putandu-se face dupa urmatoarele criterii:

Dupa forma semnalului electric obtinut, traductoarele se pot grupa in:

- traductoare analogice, la care semnalul produs depinde continuu de marimea de intrare;

- traductoare numerice, la care semnalul de iesire variaza discontinuu, dupa un anumit cod (operatie de codificare).

Dupa modul de transformari efectuate si modul de interconectare,

traductoarele se impart in:

- traductoare directe care realizeaza o singura transformare;

- traductoare complexe care inglobeaza mai multe tipuri de traductoare directe si uneori chiar elemente aparte.

Dupa domeniul de utilizare, traductoarele avand denumirea marimii

masurate pot fi: de presiune, de debit, de temperatura, de umiditate, de

deplasare etc.

Dupa natura marimii de iesire, traductoarele electrice directe se impart:

- traductoare pasive, la care ca marime de iesire este rezistenta, inductanta sau capacitatea si care necesita o sursa de energie auxiliara;

- traductoare generatoare la care ca marime de iesire este o

t.e.m. termoelectrica, piezoelectrica, fotoelectrica, electrochimica sau de inductie

Componentele principale ale traductoarelor sunt elementele sensibile.

Aceste componente se diferentiaza in functie de principiul de conversie a marimii fizice aplicate la intrare, respectiv in functie de natura marimii fizice de masurat.

Clasificare in functie de principiul de conversie a marimii fizice aplicate la intrare:

- elementele sensibile parametrice (se utilizeaza atunci cand marimea