A vorbi despre macroeconomie inseamna a analiza realitatea economica in complexitatea ei, avand
in vedere toate elementele ce o compun. Prin actiunea generata de fortele care o conduc, aceasta realitate
economica isi modifica starea - de echilibru sau dezechilibru - de la moment la altul.
Analiza macroeconomica impune a lua in considerare mediul economic ca un intreg, cu perioadele
sale de avant sau de recesiune, cu nivelul total al productiei si al serviciilor oferite pe piata, fara a putea sa se
faca abstractie de nivelul preturilor si de ciclicitatea cu care acestea se modifica - generand de cele mai multe
ori inflatie si, din pacate, destul de rar deflatie, de nivelul fortei de munca care sa asigure realizarea unui
anumit nivel al productiei si, implicit, de gradul efectiv de ocupare. Toate acestea au ca finalitate, in fond,
asigurarea, pe termen lung, a unui anumit nivel de crestere economica, care, in definitiv, este dat de actiunile
intreprinse pe termen scurt - actiuni concretizate in fluctuatii care genereaza ciclurile de productie (business
cycles).
In ultimii ani, pe fondul accentuarii presiunilor inflationiste si a celor legate de cresterea numarului
somerilor, al accentuarii dezechilibrelor macroeconomice, se vorbeste tot mai mult de adoptarea unui mix de
politici economice care sa conduca la stabilizarea macroeconomica.
Nu de putine ori, stabilizarea macroeconomica era asociata cu stabilizarea monetara. Stabilizarea
monetara, in sensul de baza al cuvantului, presupune, in fapt, schimbarea sistemului monetar specific
economiei respective, in primul rand prin schimbarea monedei ce circula in acea economie (in sensul
restabilirii unei noi valori pentru moneda puternic depreciata). Daca avem in vedere cealalta fateta a
stabilizarii, si anume stabilizarea macroeconomica, aceasta are in vedere asigurarea stabilitatii economice
prin restabilirea echilibrului general al economiei analizate.
Semantic, verbul a stabiliza presupune a readuce la stabilitate un anumit lucru.1 In cazul economiei,
dupa cum am mai aratat, implica un ansamblu de masuri care sa permita restabilirea tuturor echilibrelor
economice in scopul atingerii unui anumit nivel al cresterii economice, pe fondul unui anumit grad al
ocuparii, in conditiile luptei pentru mentinerea stabilitatii preturilor, precum si a celei privind eliminarea sau,
in ultima instanta, reducerea deficitelor bugetar si al balantei comerciale. Toate acestea se afla in stransa
legatura cu ,,sanatatea monedei", de a carei stabilitate depinde, in final, situatia economiei in ansamblu.
Procesul de stabilizare macroeconomica este puternic influentat de masurile de politica economica
adoptate, de coerenta acestora si, implicit, de gradul in care autoritatile implicate in aplicarea acestor masuri
sunt capabile sa conlucreze in vederea atingerii obiectivelor propuse.
De acuratetea acestor masuri depinde, in fapt, rezultatul politicii de macrostabilizare, de restabilire a
echilibrului economic general, care sa permita asigurarea unui nivel de trai decent pentru populatia
economiei analizate.
1 Dictionnaire de la langue francaise, Editions de la Connaissance, 1995 (stabilitate - calitatea unui lucru sau persoane stabile; iar
mai departe stabil este explicat ca fiind ceva ce ramane nemiscat sau care nu variaza, este durabil, constant in timp)
POLITICA MONETARA
SI ROLUL EI
IN STABILIZAREA
MACROECONOMICA
Ca urmare, politica macroeconomica se concretizeaza in ansamblul instrumentelor si masurilor
adoptate de autoritatile unei tari, in scopul influentarii principalelor variabile economice si al atingerii
nivelului dorit pentru economia respectiva.
Altfel spus, ,,politica economica este o interventie deliberata a statului in domeniul economic in
scopul de a infaptui anumite obiective de ordin structural sau conjunctural".2 Realizarea acestei politici
economice este legata de atingerea obiectivelor propuse. Obiectivul ideal, care ar genera si o deplina
macrostabilizare, ar fi acela al asigurarii unei cresteri economice durabile, in conditiile unei ocupari complete
a fortei de munca, ale unui buget de stat si unei balante comerciale echilibrate, toate acestea pe fondul
stabilitatii preturilor.
Ceea ce este de mentionat este faptul ca realizarea unui astfel de obiectiv complex a ramas doar la
stadiul teoretic, practica demonstrand, nu o data, ca atingerea uneia dintre componentele lui poate fi in
contradictie cu realizarea altora. Cel mai concludent exemplu este acela reliefat de Curba lui Philips, potrivit
careia nu se poate realiza stabilitatea preturilor - deci un nivel scazut al inflatiei - cu asigurarea unui ridicat
nivel al ocuparii fortei de munca.
Problema care se ridica este aceea a alegerii obiectivului de politica economica ce trebuie avut in
vedere prin mixul de politici economice ce se adopta. Chiar daca ,,obiectivul este acelasi, mijloacele de a-l
atinge - nu. Economia este un mecanism atat de complex, incat conducerea ei este asemanata mai degraba
cu o arta decat cu o stiinta exacta. Solutiile oferite pentru o problema sau alta sunt, de obicei, multiple,
uneori chiar aparent contradictorii."3
Atingerea acestor obiective are la baza, in definitiv, instrumentele utilizate de autoritatea abilitata cu
realizarea politicii macroeconomice. Aceste instrumente sunt reprezentate de componentele politicii
economice, componente ce se concretizeaza in tot atatea politici independente, dar in acelasi timp corelate
una cu cealalta: politica monetara, politica valutara (considerata de unii economisti ca fiind parte
componenta a politicii monetare, iar de altii ca politica distincta in cadrul politicii macroeconomice), politica
fiscala, politica comerciala si, nu in ultimul rand, politica veniturilor.
Aceste instrumente pot conduce la realizarea doar a unei parti din obiectivele propuse (figura 1).
Figura 1 Corelatia dintre obiectivele si instrumentele politicii economice
2 BASNO, Cezar si DARDAC, Nicolae, Moneda, credit, banci, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999, pag.379
3 RADULESCU, Eugen, Inflatia, marea provocare, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1999, pag.8
OBIECTIVE DE
POLITICA ECONOMICA
INSTRUMENTE DE
POLITICA ECONOMICA
CRESTERE
ECONOMICA
GRADUL DE OCUPARE
AL FORTEI DE MUNCA
STABILITATEA
PRETURILOR
ECHILIBRAREA
BALANTEI DE PLATI
EXTERNE
REDUCEREA
DEFICITULUI BUGETAR
POLITICA
MONETARA
POLITICA FISCALA
POLITICA
VENITURILOR
POLITICA VALUTARA
POLITICA
COMERCIALA
1.1 Obiectivele politicii economice
Realizarea stabilitatii macroeconomice este reflectata de modul in care sunt realizate obiectivele
stabilite prin politica macroeconomica. In economiile contemporane, realizarea in bune conditii a politicii de
stabilizare macroeconomica este strans legata de obiectivul stabilit, obiectiv generat de specificul economiei
analizate.
1.1.1 Grad ridicat al ocuparii fortei de munca
Obiectivul cu cel mai mare impact social este reprezentat de gradul de ocupare al fortei de munca,
mergandu-se pe maximizarea acestuia. In ceea ce priveste acest obiectiv, este aproape clara dorinta
inregistrarii unui nivel ridicat al ocuparii, pe de o parte pentru a se asigura un nivel de trai decent, iar pe de
alta parte pentru a asigura un nivel ridicat al ofertei de produse. Atingerea unui astfel de obiectiv implica
nenumarate probleme. O prima problema este cea legata, inca de la inceput, de definirea nivelului ce
caracterizeaza gradul cel mai inalt de ocupare. Ar fi o greseala foarte mare daca s-ar considera ca exista
economii in care exista o ocupare totala a fortei de munca. In cadrul oricarei economii exista, in permanenta,
somaj frictional. ,,Consensul analistilor economici, in ceea ce priveste factorii frictionali, este acela ca
nivelul cel mai ridicat al ocuparii fortei de munca este atins [ ] atunci cand rata somajului este cuprinsa
intre 3% - 4% din totalul fortei de munca civila".4
In conditiile economiilor actuale, pe fondul restructurarii macroeconomice, nivelul somajului
frictional a crescut destul de mult. De aceea, autoritatile incearca sa determine cu mare atentie care sunt
cauzele care determina aceasta crestere. Complexitatea economiilor actuale conduce automat la manifestarea
anumitor forte care genereaza presiuni pe piata fortei de munca.
Factorii care genereaza somajul frictional sunt reprezentati de:
factori sezonieri, in baza carora cererea de locuri de munca
1.
* * *
Evaluarea starii economiei nationale - Un proiect deschis,
Academia Romana. 1999
2. ANTOHI, Dorina Florenta Inflatia si politici antiinflationiste, Academia Romana, Institutul
National de Cercetari Economice, Teza de doctorat, Bucuresti,
1999
3. AXILROD, Stephen H.
Open Market Operations, Reforms and Policy Instruments in
Instruments of Monetary Managements: Issues and Country
Experiences, Editors Tomas J.T. Balino si Lorena M. Zamalloa,
International Monetary Fund, Washington 1997
4. BALINA, Tomas J.T.
ZAMOLLOA, Lorena M.
Instruments of Monetary Management: Issues and Country
Experiences, International Monetary Fund, 1997
5. BASNO, Cezar
DARDAC, Nicolae
Moneda, credit, banci, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1999
6. BELL, Gerwin
COSSE, Stephan
WANG, Tao
MOORE, David
BROWN, Ward
Romania: Selected Issues and Statistical Appendix, International
Monetary Fund - Country Report, ianuarie 2001
7. BORIO, Claudio E.V. The Implementation of Monetary Policy in Industrial Countries:
A survey, BIS Economic Papers, nr.47, 1997
8. BRAN, Paul Mecanismul monetar actual, Editura Stiintifica si Enciclopedica,
Bucuresti, 1984
9. BRUNO, Catherine Transmission de la politique monetaire et regime de changes -
une comparaison: France, Allemagne, Etats-Unis, Revue de
l'OFCE, nr.61/1997
10. BURDA, Michael
WIPLOSZ, Charles
Macroeconomie - perspective europeenne (Traduction de la 2-e
edition anglaise par Jean Houard), De Boeck Universite,
Bruxelles, 1998
11. CALVO, Guillermo A.
KUMAR, Manmohan S.
Money Demand, Bank Credit and Economic Performance in
Former Socialist Economies, International Monetary Fund Staff
paper, vol.41, nr.2/1994
12. CERNA, Silviu Inflatia - repere pentru o sinteza, B.N.R., Caiete de studii 1/1995
13. CERNA, Silviu Banii si creditul in economiile contemporane, Editura
Enciclopedica, Colectia Bancii Nationale a Romaniei, 1994
14. CHOI, Woon Gyu
OH, Seonghwan
Endogenous Money Supply and Money Demand, International
Monetary Fund Working Papers, WP/00/188, noiembrie 2000
15. CLINTON, Kevin Strategic Choices for Inslation Targeting in the Czech Republic,
Targeting in Transition Economie, Czech National Bank, 2000
16. COHEN, Robert Money, Inflation, Deflation and the Need for Sound Money,
http://www.telesouth1.com/~krcohen/money.htm
17. CORSETTI, Giancarlo
PESENTI, Paolo
International Dimensions of Optimal Monetary Policy, National
Bireau of Economic Research, WP 8230/2001
18. DAIANU, Daniel Transformarea ca proces real, Editura Institutului Roman pentru
Libera Initiativa, Bucuresti, 1999
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.