In doctrina franceza, ceea ce in prezent se desemneaza prin expresia ,,persoana juridica" era folosit cu precadere termenul ,,persoana morala" (pentru a o deosebi de persoana fizica: adica omul, privit individual). Prin urmare, denumirea ,,persoana juridica" este convenTionala, principala ei menire fiind de a face diferenTa intre persoana fizica - omul privit individual - si subiectele colective titulare de drepturi si obligaTii.
Daca noTiunea de ,,persoana juridica" s-a nascut in cadrul dreptului privat, in general, al celui civil, in special, ea a fost si este folosita si in alte ramuri de drept, cum ar fi: dreptul administrativ, dreptul financiar, dreptul muncii, dreptul internaTional etc. in alte ramuri de drept, entitaTile juridice (care pentru dreptul civil sunt persoane juridice) sunt desemnate prin alte expresii, cum ar fi: partid politic, unitate administrativteritoriala, societate comerciala, filiala, asociaTie, fundaTie, agent economic s.a.
in doctrina romaneasca au fost formulate mai multe definiTii pentru subiectul colectiv de drept civil. Astfel, profesorul C. Stanescu arata ca: ,,Persoana juridica este un subiect de drept civil. Spre deosebire de persoana fizica - omul privit individual - persoana juridica - subiect de drept care participa de sine statator la raporturile juridice, ca avand o raspundere civila proprie - este un colectiv de oameni avand structura organizatorica bine determinata, dispunand de independenTa patrimoniala si care urmareste realizarea unui scop in acord cu interesele obstesti"268.
268 C. Stanescu, Drept civil, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970, p.365.
182
Pentru profesorul Gh. Beleiu, ,,persoana juridica este subiectul colectiv de drept, adica un colectiv de oameni care intrunind condiTiile cerute de lege, este titular de drepturi subiective si obligaTii civile"269.
Prima idee ce se desprinde din aceste definiTii este aceea ca persoana juridica este un subiect colectiv de drepturi si obligaTii. Pentru a avea calitatea de persoana juridica acea pluralitate de persoane fizice trebuie sa intruneasca ,,condiTiile cerute de lege" si anume o structura organizatorica ,,bine determinata", un ,,patrimoniu distinct", sau sa aiba ,,independenTa patrimonial a", mai simplu spus, un patrimoniu propriu, si, in al treilea rand, sa urmareasca ,,realizarea unui scop in acord cu interesele obstesti". Daca aceste condiTii sunt intrunite in mod cumulativ, colectivitatea umana respectiva devine ,, titular de drepturi si obligaTii civile".
LegislaTia ofera suficiente elemente pentru formularea unei definiTii a persoanei juridice. Astfel, art. 26 lit. e din Decretul nr. 31/1954 prevede ca este persoana juridica orice organizaTie ,,care are o organizare de sine statatoare si patrimoniu propriu afectat realizarii unui anumit scop in acord cu interesul obstesc". OrdonanTa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaTii si fundaTii (care a inlocuit vechea Lege nr. 21/1924 pentru persoanele juridice) califica in terminis asociaTiile si fundaTiile infiinTate in baza acestei ordonanTe drept ,,persoane juridice de drept privat fara scop lucrativ"270.
Pentru explicarea fundamentului persoanei juridice, in doctrina din Tar a noastra sunt mai multe teorii, si anume: teoria dublului colectiv (pentru persoanele juridice ,,de stat"), teoria realitaTii juridice sau tehnice, teoria colectivului specific, teoria colectivului unic271.
in literatura juridica de specialitate romaneasca, cele mai multe definiTii au in vedere subiectul colectiv de drept civil. Fara indoiala, persoana juridica este un colectiv de oameni avand structura organizatorica bine determinata, dispunand de independenTa patrimoniala si care urmareste realizarea unui scop in acord cu interesele obstesti272.
8.1.2. Clasificarea persoanelor juridice
269Gh. Beleiu, Drept civil roman, Editura Universul Juridic, 2001, p.424.
270OrdonanTa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaTii si fundaTii, publicata in
Monitorul Oficial, Partea I, nr. 39 din 31.01.2000, a abrogat Legea nr. 21/1924 pentru
persoanele juridice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 27 din
6.02.1924.
271Gh. Beleiu, op.cit, p.425.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
