Mijloacele de actiune ale autoritatilor administratiei publice sunt formele concrete prin care administratia publica isi indeplineste misiunea de organizare a aplicarii si de aplicare in concret a legii, precum si de prestare, respectiv organizare a prestarii serviciilor publice.
Definitia de mai sus foloseste doua sintagme:
-organizarea aplicarii si aplicarea in concret a legii;
-respectiv, prestarea si organizarea prestarii serviciilor publice.
Explicatia dublei naturi a activitatii administrative rezida in pozitia acesteia de a fi nu numai cea care aplica legile, dar si cea care organizeaza activitatea altor actori ai sistemului juridic de aplicare a legii, si, pe de alta parte, in faptul ca administratia publica nu mai este singura chemata (si capabila) sa presteze serviciile publice, tot mai mare importanta primind serviciile publice prestate prin agenti privati, sub supravegherea administratiei publice.
In doctrina dreptului administrativ, sunt considerate forme de activitate ale administratiei publice:
a) actele juridice - actele administrative, contractele administrative, contractele civile. Dintre acestea, dreptul administrativ studiaza doar actele si contractele administrative, actele civile facand obiectul de studiu al dreptului civil.
b) actele cu caracter exclusiv politic sunt emise fie de autoritatile centrale - Guvern, Presedinte fie de autoritati locale (Primarul, Consiliul local, Prefectul) si, avand caracter declarativ, nu sunt studiate de dreptul administrativ.
Sunt astfel de acte: declaratiile Guvernului cu privire la anumite evenimente, mesajul Presedintelui Republicii cu prilejul semnarii unui acord international, apelul Primarului catre cetateni cu privire la un aspect de
politica publica locala, etc.
Actele cu caracter politic nu produc efecte juridice, eventuala lor autoritate fiind data de prestigiul si pozitia in stat a emitentului.
c) faptele administrative sunt fapte materiale juridice care intervin in sfera administratiei publice, adica transformari in lumea inconjuratoare care produc efecte juridice, independent de existenta unei manifestari de vointa in acest sens a autoritatilor publice (de exemplu, construirea de catre primarie a unei cladiri pe terenul proprietatea localitatii, omisiunea de a raspunde la o cerere de informatii de interes public, etc.), ci doar in baza legii.
Legea este, asadar, cea care da valoare unui fapt material, transformandu-l intr-un fapt juridic, in speta administrativ.
Faptele administrative pot fi licite (de exemplu, construirea unei cladiri), sau ilicite (exemplul clasic fiind contraventia).
d) operatiunile administrative sunt operatiuni material-tehnice, adica activitati ale administratiei publice care nu produc efecte juridice prin ele insele: avize, dari de seama, referate, comunicari, note interne, statistici, etc.
Sintetizand, observam ca, spre deosebire de actul administrativ, care produce efecte juridice datorita manifestarii de vointa in acest sens a autoritatii publice emitente, faptul administrativ produce efecte juridice desi nu exista o manifestare de vointa in acest sens, iar operatiunile administrative, desi sunt manifestari de vointa ale autoritatilor publice, nu produc efecte juridice.
Importanta distinctiei intre diferitele forme de activitate ale administratiei publice apare din perspectiva efectelor juridice produse in mod direct, dar si a actiunilor in contencios administrativ: astfel, doar actele administrative, contractele administrative si faptul administrativ denumit "tacerea administratiei" pot fi contestate prin actiune directa, nu si operatiunile administrative.
II. TEORIA GENERALA A ACTULUI ADMINISTRATIV
1. Definitie. Caracteristici.
Actul administrativ poate fi definit ca manifestarea unilaterala si expresa de vointa a autoritatilor publice, realizata in scopul de a produce efecte juridice, in temeiul puterii publice.
In acest fel este accentuat atat aspectul formal al actului, de a fi emis de autoritati publice, cat si aspectul material al acestuia, referitor la continutul sau, continut din care trebuie sa rezulte emiterea sa in temeiul puterii publice cu care sunt inzestrate autoritatile publice.
Puterea publica poate fi definita ca dreptul derivat din lege pe care-l are o anumita entitate (persoana fizica sau juridica) de a-si impune cu forta obligatorie deciziile altor subiecte de drept (persoane fizice sau juridice).
Deoarece in principiu autoritatile publice dispun de putere publica in raporturile cu particularii, nu pot exista situatii in care persoane private, fara nici o atributie de putere publica, sa emita acte administrative; pe de alta parte insa, nu toate manifestarile de vointa ale autoritatilor publice facute in scopul producerii efectelor juridice sunt acte administrative, ci numai cele intemeiate pe puterea publica de care dispune autoritatea respectiva.
In lipsa unui Cod de procedura administrativa, definitia actului administrativ o gasim in prezent in Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ: actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publica in vederea executarii ori a organizarii executarii legii, dand nastere, modificand sau stingand raporturi juridice.
- Actul administrativ este o manifestare unilaterala de vointa. Prin aceasta caracteristica, el se deosebeste de actele contractuale ale administratiei, fie ele guvernate de regimul juridic de drept public sau de regimul juridic privat.
Actul administrativ isi pastreaza caracterul unilateral si in cazul in care este emis in urma unei cereri a particularilor (de exemplu, autorizatia de constructie), cand este adoptat de doua sau mai multe autoritati administrative impreuna (un ordin comun al mai multor ministri, spre exemplu), sau cu participarea mai multor persoane fizice (actele organelor colegiale, cum ar fi Consiliul local, Consiliul judetean, Guvernul).
- Actul administrativ concretizeaza vointa autoritatii publice ca subiect de drept special, investit cu putere publica, si, in consecinta, produce efecte juridice care vor fi guvernate de regimul juridic de drept public.
- Actul administrativ este obligatoriu pentru toate subiectele de drept care intra sub incidenta sa: pentru autoritatea publica emitenta sau inferioara , precum si pentru autoritatea publica superioara
Afirmatia necesita insa anumite precizari:
- obligativitatea actului administrativ inceteaza in primul caz prin revocare sau anulare;
- in cel de-al doilea caz, de asemenea, autoritatea publica poate revoca actul, sau el poate fi abrogat sau anulat de autoritatea publica superioara, respectiv anulat de instanta judecatoreasca;
- in fine, sub aspectul obligativitatii pentru autoritatea publica superioara, exista mai multe ipoteze:
a) autoritatea superioara este tinuta la respectarea actelor normative ale autoritatilor inferioare pana cand emite un act normativ cu continut contrar, care abroga total sau partial actul autoritatii inferioare;
b) autoritatea superioara va respecta actul individual al autoritatii inferioare, pana cand il anuleaza, emitand in locul lui un act propriu, sau, atunci cand legea nu-i da aceasta posibilitate, obligand autoritatea inferioara sa emita un act legal.
- Actul administrativ este executoriu din oficiu, in sensul ca poate fi executat imediat dupa aducerea la cunostinta persoanelor interesate, respectiv publicarea sa, asadar din momentul din care produce efecte juridice, fara a mai fi nevoie de interventia unui alt act in acest sens.
Din aceasta perspectiva, actele administrative se deosebesc de hotararile judecatoresti, care au nevoie de o procedura posterioara, de investire cu formula
executorie, pentru a putea fi puse in executare.
Din alta perspectiva, actul administrativ are forta executorie si impune unilateral fara ca, de regula, contestarea sa sa aiba efect suspensiv de executare. Prin exceptie, unele legi pot prevedea efectul suspensiv de executare al recursului administrativ sau al actiunii in contencios administrativ, insa o astfel de solutie nu este imbratisata ca un principiu de drept administrativ in sistemul nostru de drept.
Forta executorie nu trebuie confundata cu executarea fortata (din oficiu) a actului administrativ, ce poate aparea doar in anumite conditii, si anume cand legea o autorizeaza (ex.: expulzarea unui cetatean strain,confiscarea anumitor bunuri de catre agentul constatator al contraventiei, etc.) sau cand exista anumite
circumstante exceptionale.
In restul cazurilor, executarea
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
