1. SCOP
1. Scopul acestui ghid este de a asigura o baza pentru consolidarea prin precomprimare exterioara (in general, cea mai adecvata tehnica de reabilitare prin precomprimare) a structurilor de beton armat si de zidarie, in conditiile in care aceasta solutie se dovedeste viabila. Acest ghid este elaborat avand ca fundament standardele si normativele romanesti, dar in scop formativ si informativ sunt mentionate recomandari din Eurocodurile 2, 6 si 8 precum si alte lucrari compatibile cu prevederile proiectelor de coduri europene. Odata cu integrarea Romaniei in structurile Comunitatii Europene, teoretic, standardele si normativele romanesti vor trebui adaptate codurilor europene, care acopera aceleasi domenii. O parte din aceste documente exista deja sub forma ENV (norme europene provizorii - standarde europene temporare), iar implementarea lor in Romania poate fi adesea ceruta de clienti. Pe masura armonizarii actualelor reglementari romanesti cu cele europene, referirile incluse in prezentul ghid se vor face la reglementarile armonizate si adoptate.
2. Prezentul ghid, fara a delimita un cadru strict pentru lucrarile de reabilitare prin precomprimare, se doreste a fi un prim punct de referinta in abordarea lucrarilor de consolidare prin precomprimare, complexitatea acestora necesitand inventivitate, experienta si cultura inginereasca.
3. In exploatare, structurile de beton armat si zidarie pot necesita lucrari de reparatii, de la cele mai simple (tratari ale defectelor de suprafata), la lucrari de consolidare complexe, avand ca scop satisfacerea nivelului de siguranta prevazut de standardele si normele de proiectare in vigoare. Chiar daca structurile au fost corect proiectate si executate, sub actiunea combinata a factorilor atmosferici, a agresivitatii chimice si fizice, a sarcinilor de exploatare si/sau a actiunilor exceptionale, se pot inregistra degradari si deteriorari structurale. Structurile noi pot necesita consolidari ca urmare a fisurarii cauzate de executia defectuoasa (contractii necontrolate, tratamente gresite, abateri de punere in opera peste tolerantele admise etc). Necesitatea consolidarii structurilor poate apare si in cazul schimbarii functiunii unei cladiri prin crearea de spatii mai largi si/sau cresterea nivelului sarcinilor de exploatare.
2. DOMENIU DE APLICABILITATE
1. Consolidarea structurilor prin precomprimare (de regula cu tendoane exterioare post-intinse) poate fi aplicata nu numaistructurilor de beton armat, ci si in cazul unor structuri construite din materiale ale caror caracteristici de comportare la compresiune sunt compatibile cu conceptul de precomprimare.
2. Domeniul de aplicare al acestui ghid se limiteaza doar la structurile de beton armat si zidarie. Conceptul de structuri pretensionate de beton armat si zidarie isi gaseste in primul rand aplicabilitateala lucrarile de poduri si viaducte, dar poate fi implementat cu succes si la alte categorii structurale, cum sunt acoperisurile cu deschideri mari,structurile cladirilor, silozurile si rezervoarele. in consecinta, chiardaca ghidul se adreseaza practicienilor din toate specializarile sectorului constructii, aplicabilitatea sa stricta este specifica constructiilor civile, industriale si gricole. Ghidul nu acopera solutiile in care consolidarea structurilor se efectueaza prin inlocuirea armaturilor pretensionate interioare neaderente.
3. Consolidarea prin precomprimare exterioara se poate aplica urmatoarelor tipuri de elemente structurale:
- elemente participante la structuri antiseismice care raspund in domeniul elastic la solicitarile stabilite sub actiunea gruparii speciale de incarcari (elemente cu ductilitate redusa si neductile, care potrivit prevederilor STAS 10107/0-901 se incadreaza in clasa b);
- elemente neparticipante la structuri antiseismice.
4. Precomprimarea exterioara poate fi utilizata ca solutie de consolidare provizorie la orice categorii de elemente compatibile cu acest concept.
5. In cadrul proiectului de reabilitare, proiectantul poate lua decizia de reincadrare a elementelor structurale consolidate prin precomprimare, daca prin noua conceptie de comportare, structura consolidata prezinta un grad de siguranta si un risc seismic similare cu cele care rezulta din aplicarea corecta a standardelor si normativelor in vigoare in Romania.
Consolidarea structurilor de beton armat si zidarie necesita un efort colectiv in vederea identificarii starii tehnice a structurii, stabilirii solutiei de reabilitare si a detaliilor tehnologice de executie. Echipa care ia aceste decizii include cel putin un expert tehnic, arhitecti si ingineri, producatori de materiale, reprezentanti ai administratorului si contractorului, diversi specialisti in domeniu.
3. CARACTERISTICI REZIDUALE ALE STRUCTURILOR DE BETON ARMAT SI ZIDARIE
1. In vederea consolidarii, structurile si elementele de beton armat si zidarie trebuie evaluate prin prisma capacitatii portante si stabilitatii, a nivelului de siguranta si evolutiei sale pe termen scurt, mediu si lung, a conditiilor de mediu si a altor parametrii. Aceasta evaluare este determinanta pentru a adoptarea solutiei cele mai avantajoase de consolidare, in corelare cu proprietatile reziduale ale structurii.
2. Caracteristicile reziduale ale structurilor de beton armat si zidarie se determina potrivit urmatoarelor reglementari:
o GT 002-19962 - ,,Ghid practic pentru determinarea degradarilor si rezistentei betonului si a caracteristicilor dinamice ale structurilor de beton armat supuse seismelor, prin metode nedistructive";
o PC 1/2-19943 - ,,Indrumator de investigare si diagnosticare a starii structurilor din beton armat, beton precomprimat si otel situate in medii agresive";
o C 26-19854 - ,,Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive";
o C 54-19815 - ,,Instructiuni tehnice pentru incercarea betonul cu ajutorul carotelor";
o C 117-19706 - ,,Instructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din elementele de beton armat";
o C 244-19937 - ,,Ghid pentru inspectare si diagnosticare privind durabilitatea constructiilor din beton armat si precomprimat
o P 100-19928 ,,Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social culturale, agrozootehnice si industriale";
o ST 001-19969 - ,,Specificatie tehnica privind stabilirea calitatii betoanelor si mortarelor din constructii existente prin metode fizico-chimice";
o P 007-9910 - ,,Metodologie de investigare a zidariilor vechi".
1. STAS 10107/0-90, ,,Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat".
2. GT 002-1996, ,,Ghid practic pentru determinarea degradarilor si rezistentei betonului si a caracteristicilor dinamice ale structurilor de beton armat supuse seismelor, prin metode nedistructive", in curs de publicare.
3. PC 1/2-1994, ,,Indrumator de investigare si diagnosticare a starii structurilor din beton armat, beton precomprimat si otel situate in medii agresive", B.C. nr. 6/1995.
4. C 26-1985, ,,Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive", B.C. nr. 8/1985, B.C. nr. 2/1987.
5. C 54-1981, ,,Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul caratelor'", B.C. nr. 2/1982.
6. C 117-1970, ,,Instructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din elementele de beton armat". B.C. nr 9/1970.
7. C 244-1993, ,,Ghid pentru inspectare si diagnosticare privind durabilitatea constructiilor din beton armat si precomprimat", B.C. nr. 9/1993.
8. P 100-1992, ,,Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social culturale, agrozootehnice si industriale", B.C. nr. 1-2/1992, B.C. nr. 11/1996.
9. ST 001-1996, ,,Specificatie tehnica privind stabilirea calitatii betoanelor si mortarelor din constructii existente prin metode fizico- chimice", in curs de publicare.
10. MP 007-99, ,,Metodologie de investigare a zidariilor vechi". B.C. nr. 8/2000.
11. P 118-1999, ,,Normativ de siguranta la foc a constructiilor" . B.C. nr. 7/1999.
12. Specht, M. et al., ,,Spannweite der Gedanken, zur 100. Wiederkehr des Geburtstages von Franz Discliinger (The span of ideas. on the centenary of the birth of Franz Discliinger)", Springer- Verlag, Berlin, 1987.
13. Freyssinet, E., ,,Une revolution dans Ies techniques des betons (A revolution in concrete techniques)", Librairie de l'Enseignement Technique, Editeur Leon Eyrolles, Paris, 1936.
14. Foure, B., ,,Les essais du CEBTP a Saint-Remy-Les Chevreuse", Association Francaise pour la Construction: La precontrainte exterieure. Le point de la question aujourd'hui, nr. 291-Janvier 1992.
15. Ivanoff, M., ,,L'injection mixte en precontrainte exterieure", Association Francaise pour la Construction: La precontrainte exterieure. Le point de la question aujourdiiui, nr. 291-Janvier 1992.
16. Carlos de la Fuente, "Vibrations des haubans: L'amortissein Freyssinet", XIe Congres de la F1P, Hambourg 1990.
17. Aeberhard, H.U. et al., ,,Externai Post-Tensioning: Design Considerations", VSL Externai Tendons, Examples from Practice, VSL Report Series 1992.
18. Eurocode 2, ,,Design of concrete structures".
19. EN 10138, ,,Prestressing steels".
20. C 255-1987, ,,Norme tehnice privind protectia anticoroziva a cablurilor si toroanelor din otel pentru constructii cu armaturi exterioare si constructii suspendate". B.C. nr. 6/1987.
21. Chaussin, R., .Les problemes generaux de la precontrainte exterieure au beton "; Robert Chaussin; Association Francaise pour la Construction: La precontrainte exterieure. Le point de la question aujourd'hui, nr. 291-Janvier 1992.
22. Mircea C, Mircea A., ,,Environment Protection - Issues upon Integrating Construction Businesses with Environment Protection", New Technologies and Present-Day Management of, Constructions, Editura Casa Cartii de Sttinta Cluj-Napoca 2000, STE Servizi Tecnici ed Editoriali Piacenza, ISBN 973-686-097-3.
23. Neant, C, ,,Dispositions specifiques au procede CC.2", Association Francaise pour la Construction: La precontrainte exterieure. Le point de la question aujourd'hui, nr. 291-Janvier 1992.
24. Jartoux, P., Lacroix, R., ,,Developpement de la precontrainte exterieure. Evolution de la technologie", XT Congres de la F1P, Hambourg 1990.
25. Boutonnet, L., ,,Remarques quant a Futilisation de conduits en matiere plastique dans Ies deviations "', Association Francaise pour la Construction: La precontrainte exterieure. Le point de la question aujourd'hui, nr. 291-Janvier 1992.
26. Mircea. C, ,,Analysis of the Deflecting Zone in the Externai Non- Adherent Prestressing". Acta Technica Napocensis, Section Civil Engineering-Arcliitecture, no. 39/1996.
27. Foure, B ,, Paulo. C, Martins, R. Comportement en flexion jusqu'a rupture des poutres a precontrainte exterieure au beton", XIe Congres de la FIP, Hambourg 1990.
28. Jartoux, P. ,,Les systemes de precontrainte exteriure. Procedes Freyssinet", XIC Congres de la IIP, Hambourg 1990.
29. Mircea, C, ,,Particular Problems in the Service of the Externai Post- Tensioning Systems". Acta Technica Napocensis. Section: Civil Engineering-Arcliitecture. no. 40/1997.
30. Mircea. C, ,,Investigation on the Flexural Effects of Externally Prestressed Cables". no. 40/1997.
31. Mircea, C, ,,Acoperisuri cu deschideri mari clin beton precomprimat". Teza de doctorat. Universitatea Tehnica Cluj-Napoca. 1997.
32. Lin, T.Y., Burns, N.H., ,,Design of Prestressed Concrete Structures", John Wiley & Sons, third edition. 1981. U.S.A.
33. Mircea, C, ,,Externai Prestressing: Basic Principles of Structural Analysis", Acta Technica Napocensis, Section: Civil Engineering- Arcliitecture, no. 40/1997.
34. Virlogeux, M., ,,Analyse non-lineaire des structures a precontrainte exterieure", XIe Congres de la FIP, Hambourg 1990.
35. Mircea, C, ,,Externai Prestressing: Non-Linear Analysis of the Tendon's Slip in the Deflecting Devices and Anchorage's Zones", Proceedings of IABSE International Conference, NEW TECH Lisbon 97, June 1997, Portugal.
36. Mircea, C., Bucur, I., ,,Finite Element Modelling of Unbounded Post-Tensioned Tendons", Proceedings of FIB Symposium Prague, Czech Republic, october 1999.
37. Kmet, S., ,,Analysis of Prestressed Nonlinear Rheological Cable Nets"; IASS-CSCe International Congress 1992, Toronto, Canada, Innovative Large Span Structures, vol.2.
38. CR 6-1-1, ,,Cod de proiectare si executie a structurilor din zidarie", in curs de publicare.
39. Eurocode 6, ,,Design of masonry structures".
40. Ionescu, A., Mircea, C., ,,Long Span concrete Slabs with external Post-Tensioned Tendon Network", FIP International Symposium, London, 1995.
41. P 130-1999 ,,Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor", B.C. nr. 2/2000.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
