RARITATE SI ALEGERE IN ECONOMIE
Pentru a-si satisface nevoile cu care se confrunta, individul sau societatea iau anumite decizii care trebuie sa se bazeze pe cele trei componente care formeaza esenta oricarei probleme economice: ce se produce, cum se produce, pentru cine se produce. Insa aceste decizii trebuie luate de cele mai multe ori in conditii de risc si incertitudine. Atat riscul cat si incertitudinea descriu situatia in care rezultatele unei decizii nu sunt sigure, ci acopera mai multe variante posibile. Deosebirea dintre ele, insa, consta in aceea ca in cazul riscului se cunoaste probabilitatea fiecarei variante posibile, pe cand in cazul situatiei de incertitudine probabilitatile acestor variante sunt necunoscute.
Problema economica n-ar exista daca resursele ar fi in cantitatea, calitatea si structura necesare acoperirii tuturor nevoilor. De aceea, datorita raritatii resurselor, oamenii se confrunta cu problema alegerii care constituie de fapt selectarea unui mod de alocare a resurselor rare cu utilizari alternative. Datorita raritatii, oamenii trebuie sa opteze pentru satisfacerea unui numar mai mic de trebuinte sau pentru satisfacerea lor intr-o mai mica masura sau pentru amanarea satisfacerii unora dintre ele.
Alegerea implica si anumite renuntari la celelalte posibilitati existente. Valoarea celei mai bune sanse sacrificate poarta numele de cost de oportunitate.
Tinand seama de raritatea resurselor si de notiunea de cost de oportunitate, ajungem la conceptul de frontiera (curba) a posibilitatilor de productie care ne furnizeaza informatiile despre ceea ce se poate produce. Pentru o economie care produce doua bunuri, frontiera posibilitatilor de productie descrie multimea pachetelor eficiente, adica acele pachete care exprima productia maxima dintr-un bun pentru fiecare nivel al productiei din celalalt bun. Acest lucru exprima faptul ca pentru a obtine o cantitate suplimentara dintr-un produs trebuie sa renuntam la o anumita cantitate din celalalt produs. Un pachet este ineficient daca lasa neutilizata o parte din resurse si este imposibil daca nu poate fi produs cu resursele date.
Specializarea este rezultatul faptului ca o firma sau o tara isi concentreaza activitatea in acele domenii in care detine un avantaj. Principiile specializarii sunt:
1. principiul avantajului absolut: o firma / tara se specializeaza intr-un anumit bun pentru care consuma mai putine resurse pentru a-l produce decat o alta firma / tara;
2. principiul avantajului comparativ: o firma / tara se specializeaza pe producerea acelui bun care implica un cost de oportunitate mai scazut.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.