Caracteristica principala a aplicatiilor de baze de date consta
in faptul ca accentul este pus pe operatiile de memorare si
regasire, efectuate asupra unor volume mari de date, si mai putin
asupra operatiilor de prelucrare a acestora asa cum este cazul in
alte domenii de aplicare a informaticii (calcule tehnico-stiintifice,
proiectare, comanda-control s.a.m.d.). Principala operatie care
apare in orice aplicatie de baze de date este cea de regasire a
datelor, in scopul obtinerii de informatii din baza de date. Aceasta
este finalitatea si sensul existentei oricarei baze de date. O baza
de date este creata pentru a putea fi interogata! Alaturi de
operatiile de regasire apar mai mult sau mai putin frecvent
operatii de memorare, pentru introducerea de noi date in baza,
operatii de stergere pentru datele devenite inutile, cat si operatii
de actualizare a unor date existente deja in baza.
Organizarea datelor in baze de date constituie o forma de
centralizare a acestora, fiind un echivalent informatic al
bibliotecilor traditionale. Aceasta implica existenta unui
"bibliotecar" care in cazul bazelor de date poarta numele de
administrator al bazei de date (ABD) - este vorba de o persoana
sau un grup de persoane, avand atributii bine definite in
organizarea si intretinerea bazei de date.
Centralizarea datelor prezinta o serie de avantaje cum ar fi:
l. Reducerea redondantei datelor memorate
in situatia in care fiecare aplicatie lucreaza cu fisierele sale
proprii este posibil ca aceleasi date sa apara de mai multe ori in
fisiere diferite apartinand unor aplicatii diferite. Aceasta inseamna
o mare risipa a spatiului de memorare. in cazul centralizarii
datelor ABD poate sesiza eventualele suprapuneri intre diverse
aplicatii si poate interveni in organizarea datelor in asa fel incat,
aplicatii diferite avand aceleasi date, sa utilizeze, in comun, un
singur fisier pentru memorarea acestora.
2. Evitarea inconsistentei datelor memorate
Este o consecinta a celor aratate mai sus, ca urmare a faptului
ca o data anume este memorata doar intr-un singur loc.
Atunci cand exista mai multe copii ale aceleasi date este
posibil, prin actualizarea doar a unora dintre ele, sa avem valori
diferite pentru una si aceeasi data, ceea ce atrage dupa sine
inconsistenta bazei de date.
3. Posibilitatea partajarii datelor
Legata de punctele 1) si 2), se refera nu numai la posibilitatea
utilizarii in comun a datelor de catre mai multe aplicatii, ci si Ia
posibilitatea de a dezvolta aplicatii noi folosind datele deja
existente in baza.
4. incurajarea introducerii standardelor
ABD, prin atributiile sale, poate impune alinierea la anumite
standarde, ceea ce are un rol important in transferul datelor de la
o baza de date la alta.
5. Posibilitatea aplicarii restrictiilor de securitate
Avand controlul centralizat al datelor, ABD poate introduce
verificari de autorizare a accesului la date. Se pot impune
restrictii diferite pentru fiecare tip de acces la date (regasire,
actualizare, stergere, etc), pentru fiecare data si la nivelul fiecarui
utilizator.
6. Mentinerea integritatii datelor
Integritatea datelor reflecta cerinta ca baza de date sa contina
date corecte. Aceasta presupune atat consistenta datelor, cat si
plauzibilitatea lor prin introducerea unor proceduri de validare
corespunzatoare.
1.2. Independenta datelor
Independenta datelor este o problema a carui rezolvare
constituie un scop in sine in conceptia si organizarea oricarei baze
de date. Independenta datelor inseamna ca exista o delimitare neta
intre reprezentarea fizica a datelor si imaginea pe care o are
utilizatorul asupra acestor date. Aceasta inseamna ca modul
concret in care este realizata memorarea si organizarea datelor
este transparent pentru utilizator. Acesta trebuie sa fie preocupat
doar de problema concreta pe care o are de rezolvat si pe care o
modeleaza intr-un anumit fel; utilizatorul lucreaza la nivelul bazei
de date cu acest model propriu, detaliile de implementare, care de
fapt nu sunt nici esentiale, nici specifice problemei de rezolvat,
raman in sarcina sistemului.
De remarcat faptul ca problema independetei datelor asa cum
a fost formulata mai sus este un ideal aflat, intr-o masura mai
mica sau mai mare, in stadiul de deziderat in cazul celor mai
multe baze de date. Realizarea unei
independente totale ridica probleme deosebite de
implementare care la ora actuala sunt doar partial rezolvate.
Problema independentei datelor prezinta doua aspecte:
- independenta fizica a datelor,
- independenta logica a datelor.
Independenta fizica a datelor
Este o masura a imunitatii aplicatiilor fata de modificarile in
structura fizica de memorare a datelor. O modificare a acestei
structuri nu va afecta aplicatia si reciproc modificari ale aplicatiei
vor lasa structura fizica de date nealterata. Structura fizica a
datelor este determinanta pentru strategiile de acces care pot fi
folosite pentru regasirea datelor. O aplicatie care este
independenta fata de structura fizica de date nu contine nici o
referire la tipul fisierelor folosite pentru memorarea datelor
(fisiere secventiale, fisiere indexate sau in acces direct prin tabele
de dispersie), Ia tipul dispozitivului de memorare folosit (banda
magnetica, disc magnetic s.a.) sau la strategia de acces la date;
din punctul de vedere al aplicatiei datele sunt entitati cu nume, iar
orice referire la date in cadrul aplicatiei se face prin aceste nume.
Ramane in sarcina sistemului si a ABD de a alege modul de
organizare optim al datelor, cat si strategia de acces cea mai
potrivita pentru aceasta organizare. Aceste detalii nu trebuie sa fie
cunoscute de utilizator, iar ABD poate lua, de exemplu, decizia
modificarii strategiei de acces la date fara ca utilizatorul sa stie
acest lucru.
Independenta logica a datelor
Se refera la imunitatea modelului propriu al fiecarui utilizator
fata de modificari in structura logica globala a bazei de date.
Independenta logica este legata in primul rand de problema
adaugarii de noi unitati logice (campuri, inregistrari) la structura
bazei de date si/sau de modificarea relatiilor existente intre ele.
Astfel este posibila dezvoltarea bazei de date (prin definirea de
noi campuri sau inregistrari si adaugarea de date) fara a afecta
utilizatorii care nu au nevoie de aceste date. De asemenea
independenta logica permite reorganizarea bazei de date
(regruparea campurilor in inregistrari, definirea de noi inregistrari
pe baza campurilor din inregistrarile existente) pentru a face fata
cerintelor unor utilizatori noi fara a afecta utilizatorii deja
existenti. Este nerezolvabila problema eliminarilor de entitati
logice din baza de date intrucat orice operatie de acest gen se
repercuteaza in mod inerent asupra utilizatorilor care fac referire
la entitatea eliminata.
Din punctul de vedere al utilizatorului problema
independentei logice intervine prin operatiile pe care sistemul ii
permite sa le efectueze asupra datelor din modelul propriu, in asa
fel incat aceste operatii sa nu afecteze modelul altor utilizatori
care folosesc, partial sau total aceleasi date. Mai precis este vorba
de restrictiile introduse de sistem pentru a asigura protectia
reciproca a datelor partajate. Prin independenta logica a datelor se
urmareste a se crea iluzia fiecarui utilizator ca este singurul
beneficiar al unor date pe care in realitate le foloseste in comun
cu alti utilizatori.
Independenta logica a datelor este mult mai greu de realizat
decat cea fizica, iar modul de realizare al ei este in mare masura
depedent de modelul de date folosit (ierarhic, retea sau
relational).
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
