Iarba câmpului

Iarba campului (Agrostis capilaris)

Este un gen cu multe specii importante, clasificate de TUTUN (1980) in functie de numarul de cromozomi. Exista cinci specii diploide (2n =14), patru specii tetraploide (2n=28) , dintre care cele mai importante sunt Agrostis tenuis (capilaris) Agrostis stolonifera (alba), doua specii hexaploide (2n=42) , importanta fiind Agrostis gigantea si o forma octaploida (2n=56).

Exista foarte multe populatii naturale in cadrul aceleiasi specii, cu diferentieri morfologice foarte pronuntate. Foarte important este faptul ca aceste specii sunt interfertile, aparand hibrizi Agrostis capilaris cu Agrostis gingantea si Agrostis stolonifera cat si intre Agrostis gigantean si Agrostis stolonifera.

Specie perena, inalta de 30-60 cm, rizom scurt, repent, tufos ramificat, de obicei cu stoloni aerieni. Tulpini erecte, geniculat ascende 151b17b nte sau repente. Frunze acuminate, rigide sau moi, cu veginele netede sau usor scabre. Panicul lung de 20-30 cm, rasfirat in timpul infloririi si adunat inainte dupa inflorire

Agrostis stolonifera este o planta mai inalta si ca atare mai productive decat Agrostis tenuis, care este o planta pretentioasa la umiditate, foarte raspandita in pajistile de dealuri. Este o planta cu inaltime mijlocie, de aceea poate fi folosita atat prin pasunat cat si prin cosit. Prefera soluri argiloase, dar creste si pe cele nisipoase sau sarace in calcar, neuter sau moderat acide.

Este o planta valorosa in zonele de dealuri, unde , pe vaste intinderi este gramineea domonanta pe pajisti. Are o valoare nutritive mediocre spre buna, indicele de calitate fiind 5.

Este o planta cu o slaba capacitate competitiva in primi ani. Raspunde pozitiv la fertilizare.

Răspândire și ecologie. Pajiștile de Agrostis capillaris (Agrostis tenuis) ocupă cele mai mari suprafețe în zona de deal și cea montană inferioară, începând de la altitudinea de 200 - 300 m până la peste 1.200 m, din subzona stejarilor și gorunului până în subetajul fagului și al amestecurilor de fag cu rășinoase.

În teritoriu se disting pajiști de Agrostis capillaris de productivitate bună pe terenuri plane sau ușor înclinate cu soluri mai bogate și pajiști cu productivitate mijlocie pe terenuri cu înclinație mare și expoziții însorite pe soluri mai sărace acide.

Solurile de sub pajiștile de iarba-câmpului sunt brune argiloiluviale, brune luvice, luvisoluri albice, brune eumezobazice cu reacție slab acidă până la neutre pentru pajiștile mai bune și puternic acide pentru cele de productivitate mijlocie.

Agrostis capillaris este o graminee valoroasă din punct de vedere furajer, cu grad ridicat de consumabilitate.

Vegetația are în componență numeroase specii cu valoare furajeră ridicată, dar și specii nevaloroase, dăunătoare și toxice. Adesea, aceste pajiști sunt invadate și de vegetație lemnoasă dăunătoare, ca: păducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), măceșul (Rosa canina), în zone mai uscate și alunul (Corylus avellana), carpenul (Carpinus betulus), mesteacănul (Betula pendula) în zone mai umede.

Valoarea pastorală a pajiștilor de Agrostis capillaris este bună, ajungând la o producție de 10 - 15 t/ha MV și o capacitate de pășunat de 1,0 - 1,2 UVM/ha.

A doua categorie de pajiști de acest tip, cu productivitate mijlocie, are o valoare pastorală mijlocie cu 5,0 - 7,5 t/ha MV și o capacitate de pășunat de 0,5 - 0,8 UVM/ha.