Cultura vinului în lume și în România

VIII.1. Vita de vie si vinul in legende si traditii

Nu exista alta planta de cultura care sa aiba o istorie mai veche, mai bine studiata si mai bogat documentata decat vita de vie. inca din prima faza a inchegarii societatii, cand au inceput sa fie plasmuite basmele cu eroi legendari si inceput sa se infiripe mitul zeilor, vita de vie a fost considerata un simbol al fecunditatii si al sanatatii, iar vinul a fost apreciat ca nectar al zeilor (Mihalca, Teodorescu I.C., Teodorescu st. C., 1966, p. 15).

Legende legate de cei care au fost primii care au adus vita de vie pe pamant exista nenumarate, dar una dintre cele mai cunoscute este cea prezenta in Biblie, care sustine ca Noe a fost cel dintai om care a sadit vita de vie, la coborarea din corabie. O legenda araba, aflata in contradictie cu prima, transmisa de Planey (212 - p. 90) in Legendes de l`ancien Testament ii atribuie lui Adam, si nu lui Noe, meritul de a fi fost primul om care a sadit vita de vie. O alta legenda, citata de aceasta data de J. Cornar (299 si 263, p. 29) in Theologia vitis vinifera, ne povesteste despre un pastor aetolian, pe numele sau Staphylos, care a observat ca o capra pastea numai fructele unei anumite tufe, din care, gustand si el, a constatat ca sunt foarte placute. Staphylos a cules aceste fructe, care de fapt erau strugurii, si le-a dus stapanului sau Oinos, care a stors strugurii, observand ca sucul acestora se tulbura la inceput, apoi fierbe, iar apoi se limpezeste. Oinos i-a oferit tatalui sau, Liber, sa guste din aceasta bautura, iar acesta din urma a dat vinului numele fiului sau, iar strugurelui pe cel al pastorului, Staphylos.

De asemenea, fiecare popor atribuie descoperirea si originea vitei de vie si a vinului unui alt personaj, de obicei acest personaj fiind reprezentat de o zeitate. Astfel, indienii atribuie descoperirea vinului lui Brahma, grecii lui Dionysos, romanii lui Bachus, egiptenii lui Osiris si arabii lui Oratal. in jurul fiecaruia din aceste personaje s-au nascut nenumarate legende, toate acestea indicand importanta pe care o aveau vita de vie si vinul in viata locuitorilor antichitatii.

VIII. 2. Strugurii si vinul in alimentatie, medicina si farmacologie

Dovezi arheologice si documente antice atesta si faptul ca fructele vitei de vie si vinul erau folosite in urma cu mii de ani pentru tratarea diverselor boli sau afectiuni de catre medicii acelor vremuri. in acest fel, o tablita sumeriana avand o varsta de mai bine de 4000 de ani, gasita in ruinele de la Nippur (astazi pe teritoriul Irak-ului), ne dezvaluie faptul ca pentru a-si pregati leacurile, medicul sumerian se folosea de substante de origine vegetala, precum seminte, radacini, ramuri, scoarta, rasina si uleiuri, si de minerale, spre exemplu sarea marina sau salpetrul. Pentru pregatirea alifiilor descrise pe aceasta tablita se macinau marunt ingredientele, apoi praful rezultat de imbiba cu vin, iar apoi se adauga ulei vegetal obisnui si ulei de cedru. O alta reteta sumeriana prescrisa pentru o boala de stomac prevedea amestecul a mai multe sucuri de fructe, uleiuri, miere si unt cu vin amestecat cu apa.

si in vechiul Egipt farmacologia se baza pe produse de origine vegetala, astfel strugurii copti cu pasta de grau, mierea, mirodeniile, vinul si berea dulce fiind recomandate ca intaritoare ale organismelor slabite de boli (Mihalca, Teodorescu I.C., Teodorescu st. C., 1966, p. 177). Egiptenii aveau numeroase soiuri de struguri, dintre care unele cu insusiri terapeutice deosebite, medicii egipteni care isi spuneau ,,sefi ai secretelor" recurgand de multe ori la vin pentru a-si duce la indeplinire misiunea.

in Roma Antica, diferitele portiuni de planta ale vitei de vie, strugurii si vinul aveau o larga folosinta, insa bolnavilor oferindu-se cu precautie struguri proaspeti, fiind de preferat cei uscati pentru cei aflati in suferinta. Astfel, stafidele erau recomandate ca remedii pentru o serie de boli legate de rinichi si contra tusei, iar frunzele tinere de vita de vie, impreuna cu varfurile de lastari pregatite in numeroase feluri, erau leacuri impotriva durerilor de cap, inflamatiilor, tumorilor si bolilor articulatiilor.

VIII. 3. Originea vitei de vie si a culturii ei

Prezenta vitei de vie este urmarita de-a lungul istoriei in stransa legatura cu activitatea societatii omenesti, constatandu-se astfel faptul ca, incepand cu neoliticul, avem manifestari ale primelor preocupari de ocrotire a acestui arbust. La inceput, triburile de culegatori adunau strugurii, colindand padurile pentru a-i identifica si recolta la timpul prielnic. Mai tarziu, odata cu incetarea vietii nomade, oamenii au inceput sa protejeze vita de vie, sa o curete si astfel sa obtina fructe de o mai mare calitate. in momentul in care omul a inceput sa practice agricultura, vita de vie a fost una dintre primele plante luate in cultura, considera N. P. Buzin

Mihalca Gh., Teodorescu I. C., Teodorescu sT. C, (1966), Vita de vie si vinul de-a lungul veacurilor, Editura Agro - Silvica, Bucuresti