PROBA I - TEORETICĂ
Evoluția conceptului de monument și monument istoric, implicit al concepului de restaurare, reabilitare, reconversie, in contextul globalizarii
sensului activității de restaurare: dacă cultura devine globală, care ar fi utilitatea păstrării unor artefacte/monumente , legate de local și individual?
Francoise Choay, în introducerea la “Patrimoniul la răscruce - Antologie de luptă” [1], face un excurs amplu și clarificator al evoluției termenilor legați de obiectul activității de restaurare, reabilitare: patrimoniu, monument, monument istoric, care conduce la concluzia că evoluția societății umane, progresul tehnic și social au impus schimbarea definirii și cuprinderii acestor concepte.
Sensibilitatea pentru păstrarea și restaurarea patrimoniului,este o particularitate a culturii europene.
Cuvântul "patrimoniu", utilizat de Revoluția Franceză, este resuscitat tot în Franța sub influența lui Andre Malraux devenit ministrul culturii în anii 60.
cultura devine obiect de consum legată esențial de loisir, de aici necesitatea distribuirii ei echitabile și "democratizarea" ei
"Convenția pentru protecția patrimoniului mondial, cultural și natural", elaborată în 1972 sub egida UNESCO, "fixează definitiv amalgamarea celor două noțiuni de "monument" și "monument istoric“
se cultiva originea etnică și specificitatea semantică a celei de-a doua, sub umbrela unei identități planetare cu valoare universală a speciei umane" [1, p.36].
Globalizare si Restaurare
Caracteristicile Noii revoluții culturale mondiale ( Francoise Choay, [1, p.38]):
angajarea în lumea virtuală și evadarea din realitatea concretă
utilizarea "protezelor" tot mai sofisticate și alienarea rezultând de aici
dezinstituționalizarea în beneficiul unei pseudolibertatii individuale
"ruptura cu trecerea timpului și cu folosirea memoriei vii, în favoarea instantaneității"
standardizarea culturilor, pierderea diferențelor specifice între ele
nevoia protejării identității umane, amenințată de "mondializare-globalizare".
Tendința uniformizării culturale conduce spre uniformizarea indivizilor îmbrăcați în aceași uniformă culturală. O reeditare, în alte veșminte, a "omului nou" teoretizat de fasciști și comuniști ?!
Apare pericolul nimicirii identității, a unicității, prin standardizare.
"urbanismul de branșament" [1, p.40], în care:
-se înlocuiesc diversele tipuri de așezări umane cu "aglomerații" fără diferențieri specifice (exemplu: pierderea diferențelor rural-urban)
-se diminuează relația populațiilor deci pierderea solidarității locale înlocuită de o "solidaritate virtuală"
-rolul și statutul profesional al arhitecților, așa cum el exista din Quattrocento, acela de a ajuta la materializarea diferențelor la crearea identității individuale și a colectivității tinde să dispară. Pierzând competențele de desenator (preluate de computer), de constructor (preluate de inginer), și de dialogator-traducător (încredințată de comanditar altor intermediari), "arhitectul tinde să devină un producător de imagini, designer-ul unor obiecte artistice "branșate" (în dublul sens, propriu și figurat al termenului); obiecte cu vocație mediatică..."[1, p.41] pe care le putem găsi oriunde în lume
Răspunsuri privind păstrarea și conservarea patrimoniului:
- fie o reacție nostalgică care are tendința de a considera formele și modurile de organizare, purtătoare de valori memoriale, modele. Dar acestea au devenit anacronice și nu mai au continuitate în contextul contemporan.
- fie o reacție "progresistă" care alungă patrimoniul în muzeu, pentru a furniza doar informație istorică și/sau plăcere estetică.
Obiectul arhitectural, fie el casă sau spațiu urbanistic, credem că poate fi asimilat unui organism viu, se naște într-un anumit context, crește se maturizează și va muri.
Credem că muzeificarea este sinonimă cu moartea unui subiect arhitectural.
muzeificarea patrimoniului are aspecte "ucigătoare" [1, p.44]:
- dezvoltarea "culturii de mase", impusă de diversele media democratizate, și diluată ca să poată fi asimilată de oricine, oricând.
- comercializarea patrimoniului edificat și al muzeelor. Patrimoniul devine obiect comercial, asimilabil industriilor, de aici aplicarea acelorași reguli ale industriei și comerțului și la patrimoniu. Oferim, producem ceea ce se vinde, arătăm, punem în valoare acele monumente care atrag vizitatorii cei mai mulți și atragem vizitatorii cu aceleași mijloace cu care facem reclamă produselor de consum.
reversul "culturii de mase" și a comercializării patrimoniului este distrugerea autenticității, a adevărului păstrat în patrimoniu
trei fronturi de luptă împotriva uniformizării globale:
- educația, formarea. De remarcat cupriderea istoriei artelor plastice, arhitecturii și amenajării, în clasele finale ale învățământului secundar din Italia. [1, p.51, nota2]
- folosirea etică a moștenirii edificate. Necesitatea scoaterii edificiilor și siturilor vechi din "ghetoul lor muzeal" [1, p.52] prin găsirea de utilități noi, contemporane, renunțarea la dogma intangibilității și la formalismul restaurării și găsirea celor mai bune modalități de transformare asociind respectul pentru trecut cu utilizarea tehnicilor contemporane cele mai noi.
- participarea colectivă la producerea unui patrimoniu viu. Rolul asociațiilor locale de cetățeni și al administrației locale fiind, în acest context, de a solidariza populația prin apartenența la spațiul concret natural și social în care trăiesc.
avem un radar mental [2, p.73], avid,permanent in fuctiune, care caută să afle ce grupuri din jurul nostru contează și din care anume facem parte.
în consecință mai mult inconștient decât conștient căutăm să ne integrăm grupului nostru căutând asemănările nostre cu ceilalți membri ai grupului și asimilând valorile culturale ale grupului.
tendința globalizatoare, uniformatizatoare, poate conduce :
-la o ștergere a identității umane tocmai prin uniformizarea premiselor care ne determină identitatea încă dinaintea nașterii noastre,
-la alienare, la căutarea inutilă a unei identități în contextul șters, diluat de globalizare.
Despre oportunitatea reabilitarii si reconversiei Cetatii Aradului
spațiul Cetății Aradului nu a aparținut niciodată, altfel decât ca fundal, ca decor al său, Orașului
pe de altă parte, restaurarea cu scop muzeificator nu poate avea sens economic și social, consideram că nu ar folosi nimănui.
considerăm că singura soluție optimă ar fi integrarea spațiului Cetății în Oraș prin asimilarea acestuia, înglobarea Cetății prin crearea de căi noi de comunicație cu Orașul și prin conferirea de noi funcțiuni care nu trebuie să fie limitate de vechea utilitate a acesteia.
Cetatea, devine spațiul de reunire și acțiuni diverse necesare și solicitate de Oraș.
îndepărtarea de natură a locuitorilor orașelor are consecințe psihologice și fiziologice importante asupra oamenilor venind din ancestrala apartenență a noastră la natură. “biophilic design”.
propunem crearea unui peisaj urbanistic complex care să integreze Cetatea Orașului.
Cetatea Aradului și Orașul Arad vor deveni un complex peisaj urban integrând istoria cu prezentul, un organism viu ale cărui părți se dezvoltă armonios, întregul primind valoare socială și estetică mai mare ca aceea a părților sale disparate.
[1] CHOAY, Francoise, Patrimoniul la rascruce: antologie de luptă, Editura Ozalid, București, 2014, traducere de Kazmer Kovacs,
[2] BERREBY, David text, STANMEYER, John, foto, Ceea ce ne dezbină, în National Geographic Romania, aprilie 2018
[3] NIȚU, Viorel, student, ANDREESCU Ioan, arh.dr. coordonator, Metode peisagistice de punere în valoare a patrimoniului urbanistic, lucrare pe parcurs, Universitatea Politehnica Timisoara, Facultatea de Arhitectura și Urbanism, Masterat de Restaurare și regenerare patrimonială, an școlar 2017-2018 an. II, sem.I
[4] “STRATEGIA CULTURALĂ A JUDEȚULUI ARAD - 2010-2014”, https://ccja.ro/pdf/s1_strategia_culturala.pdf, 08.02.2017
[5] http://www.arad.org.ro/index/istorie/0-14, 08.02.2017
[6] Corneliu ,Padurean, Prof. univ. dr., Istoria Cetății Aradului și descrierea edificiului, http://www.cetatea-aradului.eu/istoria-cetatii-aradului-si-descrierea-edificiului / 07.02.2016
[7] Studiul Istoric de fundamentare privind zone construite protejate-Plan Urbanistic General al Municipiului Arad, http://www.primariaarad.ro/html/ron/temp/PUG 2015/1.3.00.memoriu_existent_faza1.pdf, 08.02.2017
[8] Puskel,Peter, File din istoria Bisericii Franciscane din Cetatea Aradului, Editura Tiparnita Arad2016
[9] Pascucci,Gianpiero, arh.; Medoro, Raffaele, arh.; Sachetti,Filomena, arh. ;Chisbora, Lucia,arh. Recuperarea restaurarea si reconversia cetatii Arad, Studiu de prefezabilitate, Consiliul Local Arad
[10] Pavel, Sorin, Ghidul Orasului Jimbolia, editia a III a, Editura Artpres Timisoara 2013
[11] ] Torraca,Giorgio, Lectures on materials Science for Architectural Conservation,The Getty Conservation Institute, Los Angeles,
[12] Dalkilic, Neslihan; Nabikoglu, Adnan, Traditional manufacturing of clay brick used in the historical buildings of Diyarbakir(Turkey), Frontiers of Architectural Research (2017),6,346-359, http://www.keaipublishing.com/en/journals/frontiers-of-architectural-research/
[13] Kisilewicz, Ileana, Conservarea creatiei, Universitatea Spiru Haret, Facultatea de arhitectura, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti 2017
[14] Mosoarca,Marius,Prof.; Dr.ing.;Apostol, Iasmina. Drd.,Arh., Principii si tehnici de restaurare,Note curs,Studii Masterale Restaurare si Regenerare Urbana, Facultatea de Arhitectura Timisoara, anII/2017
[15] Anne, E., Grimmer, A Glosary of Historic Mansonry Deterioration Problems and Preservation Treatments, Departement ot the Interior National Park Service Preservation Asistance Division 1984
[16] Mack,C., Robert; Speweik,P., John, Repointing Mortar Joints in Historin Masonry Buildings, Park Net, National Park Service, 2004, http://www.cr.nps.gov./hps/tps/briefs/brief02.htm
[17] https://www.familyhandyman.com/masonry/masonry-how-to-repair-mortar-joints/view-all/
[18] Allsopp,B.,Lauren, prof.,Editor, Graduate & undergraduate students, ,Mansory ConservationHandbook, University of Oregon,2013
[19] Maintenance of Brick Mansonry,www.gobrick.com / Brick Industry Association
[20] http://www.murtronic.com/ 08.08.2018, ora 22.00
[21] Antonio FrattariI;Prof.dr.ing. Rossano Albatici, Lect. dr.ing, Umiditatea in elementele din zidarie, modul curs Formare Profesionala in Monitorizarea, Operarea si Intretinerea Cladirilor, Universitatea Trento, Italia, Facultatea de Inginerie Civila si Ambientala, Mariana, Brumaru, Prof.dr.ing.; Sebastian, Palacean, Asist.ing., traducere, Programul Leonardo da Vinci, Universitatea Tehnica din Cluj, 2005.
[22] Mihai Niculita, Liviu Groll, Consolidarea cladirilor din patrimoniu, Editura Societatii Academice Matei-Teiu Botez, Iasi, 2007;
[23] Remus Emil Pasca, Andrei Moga, Tehnologia reabilitarii constructiilor, U.T.PRES, 2001
[24] Corneliu Nistor, L. Troia, M. Teodoru, H. Minialov, Consolidarea si intretinerea constructiilor, Editura tehnica, 1991
[25] lucrare colectiva Comitetul de Stat pentru Arhitectura si Constructii al Consiliului de Ministrii, Normativ Provizoriu pentru executarea lucrarilor special de protejare si restaurare a monumentelor de arhitectura, Editura de Stat pentru arhitectura si constructii, Bucuresti, 1954
[26] Gheorghe, Dorin, arh.;Bogdan, Dardalat, arh.; Adrian, Zerva, arh.,Indicator de Norme de deviz pentru lucrari de restaurare si consolidare, Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, Directia Mediu zone protejate, contract 256/2, proiect 256/1993, etapa2, Prodomus, decembrie, 1993
[27] Marian, Andreescu,ing.; Niels, Auner, arh.;Alex, Negoiescu, arh.; Sanda,Kunst, arh.; Eleonora, Iliescu, ec.,Ghid privind interventii structural si nestructurale la constructii-monumente istorice, Consumuri tehnice de resurse pentru satisfacerea exigentelor conform legii 10/1995, Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, Directia Programe cercetare si reglementari tehnice, contract H90/1997, Prodomus SA, Manisa Construct SRL, 1997
[28] lucrare colectiva Consiliul Popular al Municipiului Bucuresti, Directia generala pentru dezvoltarea constructiilor de locuinte social-culturale si administratie locative, actualizat de Matrix Rom, Indicator de Norme de deviz pentru lucrari de reparatii la constructii civile si industriale, Editura Matrix Rom Bucuresti, 1998
[29] Cristian, Iacob, arh., coordonator; Marian, Andreescu,ing.; Niels, Auner, arh.; Indicator de Norme de deviz pentru lucrari de restaurari si monumente istorice, COCC-SA, Prodomus SA, Bucuresti, 2004
[30] Razvan, Dinu, Dan,arh. Estetica Manastirii Franciscane din Cetatea Aradului, Dizertatie Masterat Restaurare si Regenerare Patrimoniala,Facultatea de Arhitectura si Urbanism,Universitatea Politehnica Timisoara, sesiunea iunie 2018
Surse ilustratii
ilustratii din Bibliografia mentionata [7] Fig.1; [12] 2,3,4,5,6; [14] 22,34,35.39; [18] 27,28,29,30,31; [21] 8,9,10,11,12,13,14,15,16,17,18,19,20,21; [22] 32,33; [30], coperta,52,53
schite proprii si fotografii din arhiva personala, figurile :10,23,24,25,26,41,42,43,44,45,46,47,48,50,51,54,
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.