Propuneri de interventii asupra zidariei de caramida la Cetatea Aradului

Extras din disertatie:

PROBA I - TEORETICA

Evolutia conceptului de monument si monument istoric, implicit al concepului de restaurare, reabilitare, reconversie, in contextul globalizarii

sensului activitatii de restaurare: daca cultura devine globala, care ar fi utilitatea pastrarii unor artefacte/monumente , legate de local si individual?

Francoise Choay, in introducerea la "Patrimoniul la rascruce - Antologie de lupta" [1], face un excurs amplu si clarificator al evolutiei termenilor legati de obiectul activitatii de restaurare, reabilitare: patrimoniu, monument, monument istoric, care conduce la concluzia ca evolutia societatii umane, progresul tehnic si social au impus schimbarea definirii si cuprinderii acestor concepte.

Sensibilitatea pentru pastrarea si restaurarea patrimoniului,este o particularitate a culturii europene.

Cuvantul "patrimoniu", utilizat de Revolutia Franceza, este resuscitat tot in Franta sub influenta lui Andre Malraux devenit ministrul culturii in anii 60.

cultura devine obiect de consum legata esential de loisir, de aici necesitatea distribuirii ei echitabile si "democratizarea" ei

"Conventia pentru protectia patrimoniului mondial, cultural si natural", elaborata in 1972 sub egida UNESCO, "fixeaza definitiv amalgamarea celor doua notiuni de "monument" si "monument istoric"

se cultiva originea etnica si specificitatea semantica a celei de-a doua, sub umbrela unei identitati planetare cu valoare universala a speciei umane" [1, p.36].

Globalizare si Restaurare

Caracteristicile Noii revolutii culturale mondiale ( Francoise Choay, [1, p.38]):

angajarea in lumea virtuala si evadarea din realitatea concreta

utilizarea "protezelor" tot mai sofisticate si alienarea rezultand de aici

dezinstitutionalizarea in beneficiul unei pseudolibertatii individuale

"ruptura cu trecerea timpului si cu folosirea memoriei vii, in favoarea instantaneitatii"

standardizarea culturilor, pierderea diferentelor specifice intre ele

nevoia protejarii identitatii umane, amenintata de "mondializare-globalizare".

Tendinta uniformizarii culturale conduce spre uniformizarea indivizilor imbracati in aceasi uniforma culturala. O reeditare, in alte vesminte, a "omului nou" teoretizat de fascisti si comunisti ?!

Apare pericolul nimicirii identitatii, a unicitatii, prin standardizare.

"urbanismul de bransament" [1, p.40], in care:

-se inlocuiesc diversele tipuri de asezari umane cu "aglomeratii" fara diferentieri specifice (exemplu: pierderea diferentelor rural-urban)

-se diminueaza relatia populatiilor deci pierderea solidaritatii locale inlocuita de o "solidaritate virtuala"

-rolul si statutul profesional al arhitectilor, asa cum el exista din Quattrocento, acela de a ajuta la materializarea diferentelor la crearea identitatii individuale si a colectivitatii tinde sa dispara. Pierzand competentele de desenator (preluate de computer), de constructor (preluate de inginer), si de dialogator-traducator (incredintata de comanditar altor intermediari), "arhitectul tinde sa devina un producator de imagini, designer-ul unor obiecte artistice "bransate" (in dublul sens, propriu si figurat al termenului); obiecte cu vocatie mediatica..."[1, p.41] pe care le putem gasi oriunde in lume

Raspunsuri privind pastrarea si conservarea patrimoniului:

- fie o reactie nostalgica care are tendinta de a considera formele si modurile de organizare, purtatoare de valori memoriale, modele. Dar acestea au devenit anacronice si nu mai au continuitate in contextul contemporan.

- fie o reactie "progresista" care alunga patrimoniul in muzeu, pentru a furniza doar informatie istorica si/sau placere estetica.

Obiectul arhitectural, fie el casa sau spatiu urbanistic, credem ca poate fi asimilat unui organism viu, se naste intr-un anumit context, creste se maturizeaza si va muri.

Credem ca muzeificarea este sinonima cu moartea unui subiect arhitectural.

muzeificarea patrimoniului are aspecte "ucigatoare" [1, p.44]:

- dezvoltarea "culturii de mase", impusa de diversele media democratizate, si diluata ca sa poata fi asimilata de oricine, oricand.

- comercializarea patrimoniului edificat si al muzeelor. Patrimoniul devine obiect comercial, asimilabil industriilor, de aici aplicarea acelorasi reguli ale industriei si comertului si la patrimoniu. Oferim, producem ceea ce se vinde, aratam, punem in valoare acele monumente care atrag vizitatorii cei mai multi si atragem vizitatorii cu aceleasi mijloace cu care facem reclama produselor de consum.

reversul "culturii de mase" si a comercializarii patrimoniului este distrugerea autenticitatii, a adevarului pastrat in patrimoniu

trei fronturi de lupta impotriva uniformizarii globale:

- educatia, formarea. De remarcat cupriderea istoriei artelor plastice, arhitecturii si amenajarii, in clasele finale ale invatamantului secundar din Italia. [1, p.51, nota2]

- folosirea etica a mostenirii edificate. Necesitatea scoaterii edificiilor si siturilor vechi din "ghetoul lor muzeal" [1, p.52] prin gasirea de utilitati noi, contemporane, renuntarea la dogma intangibilitatii si la formalismul restaurarii si gasirea celor mai bune modalitati de transformare asociind respectul pentru trecut cu utilizarea tehnicilor contemporane cele mai noi.

- participarea colectiva la producerea unui patrimoniu viu. Rolul asociatiilor locale de cetateni si al administratiei locale fiind, in acest context, de a solidariza populatia prin apartenenta la spatiul concret natural si social in care traiesc.

avem un radar mental [2, p.73], avid,permanent in fuctiune, care cauta sa afle ce grupuri din jurul nostru conteaza si din care anume facem parte.

in consecinta mai mult inconstient decat constient cautam sa ne integram grupului nostru cautand asemanarile nostre cu ceilalti membri ai grupului si asimiland valorile culturale ale grupului.

tendinta globalizatoare, uniformatizatoare, poate conduce :

-la o stergere a identitatii umane tocmai prin uniformizarea premiselor care ne determina identitatea inca dinaintea nasterii noastre,

-la alienare, la cautarea inutila a unei identitati in contextul sters, diluat de globalizare.

Despre oportunitatea reabilitarii si reconversiei Cetatii Aradului

spatiul Cetatii Aradului nu a apartinut niciodata, altfel decat ca fundal, ca decor al sau, Orasului

pe de alta parte, restaurarea cu scop muzeificator nu poate avea sens economic si social, consideram ca nu ar folosi nimanui.

consideram ca singura solutie optima ar fi integrarea spatiului Cetatii in Oras prin asimilarea acestuia, inglobarea Cetatii prin crearea de cai noi de comunicatie cu Orasul si prin conferirea de noi functiuni care nu trebuie sa fie limitate de vechea utilitate a acesteia.

Cetatea, devine spatiul de reunire si actiuni diverse necesare si solicitate de Oras.

indepartarea de natura a locuitorilor oraselor are consecinte psihologice si fiziologice importante asupra oamenilor venind din ancestrala apartenenta a noastra la natura. "biophilic design".

propunem crearea unui peisaj urbanistic complex care sa integreze Cetatea Orasului.

Cetatea Aradului si Orasul Arad vor deveni un complex peisaj urban integrand istoria cu prezentul, un organism viu ale carui parti se dezvolta armonios, intregul primind valoare sociala si estetica mai mare ca aceea a partilor sale disparate.

Bibliografie:

[1] CHOAY, Francoise, Patrimoniul la rascruce: antologie de lupta, Editura Ozalid, Bucuresti, 2014, traducere de Kazmer Kovacs,

[2] BERREBY, David text, STANMEYER, John, foto, Ceea ce ne dezbina, in National Geographic Romania, aprilie 2018

[3] NITU, Viorel, student, ANDREESCU Ioan, arh.dr. coordonator, Metode peisagistice de punere in valoare a patrimoniului urbanistic, lucrare pe parcurs, Universitatea Politehnica Timisoara, Facultatea de Arhitectura si Urbanism, Masterat de Restaurare si regenerare patrimoniala, an scolar 2017-2018 an. II, sem.I

[4] "STRATEGIA CULTURALA A JUDETULUI ARAD - 2010-2014", https://ccja.ro/pdf/s1_strategia_culturala.pdf, 08.02.2017

[5] http://www.arad.org.ro/index/istorie/0-14, 08.02.2017

[6] Corneliu ,Padurean, Prof. univ. dr., Istoria Cetatii Aradului si descrierea edificiului, http://www.cetatea-aradului.eu/istoria-cetatii-aradului-si-descrierea-edificiului / 07.02.2016

[7] Studiul Istoric de fundamentare privind zone construite protejate-Plan Urbanistic General al Municipiului Arad, http://www.primariaarad.ro/html/ron/temp/PUG 2015/1.3.00.memoriu_existent_faza1.pdf, 08.02.2017

[8] Puskel,Peter, File din istoria Bisericii Franciscane din Cetatea Aradului, Editura Tiparnita Arad2016

[9] Pascucci,Gianpiero, arh.; Medoro, Raffaele, arh.; Sachetti,Filomena, arh. ;Chisbora, Lucia,arh. Recuperarea restaurarea si reconversia cetatii Arad, Studiu de prefezabilitate, Consiliul Local Arad

[10] Pavel, Sorin, Ghidul Orasului Jimbolia, editia a III a, Editura Artpres Timisoara 2013

[11] ] Torraca,Giorgio, Lectures on materials Science for Architectural Conservation,The Getty Conservation Institute, Los Angeles,

[12] Dalkilic, Neslihan; Nabikoglu, Adnan, Traditional manufacturing of clay brick used in the historical buildings of Diyarbakir(Turkey), Frontiers of Architectural Research (2017),6,346-359, http://www.keaipublishing.com/en/journals/frontiers-of-architectural-research/

[13] Kisilewicz, Ileana, Conservarea creatiei, Universitatea Spiru Haret, Facultatea de arhitectura, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti 2017

[14] Mosoarca,Marius,Prof.; Dr.ing.;Apostol, Iasmina. Drd.,Arh., Principii si tehnici de restaurare,Note curs,Studii Masterale Restaurare si Regenerare Urbana, Facultatea de Arhitectura Timisoara, anII/2017

[15] Anne, E., Grimmer, A Glosary of Historic Mansonry Deterioration Problems and Preservation Treatments, Departement ot the Interior National Park Service Preservation Asistance Division 1984

[16] Mack,C., Robert; Speweik,P., John, Repointing Mortar Joints in Historin Masonry Buildings, Park Net, National Park Service, 2004, http://www.cr.nps.gov./hps/tps/briefs/brief02.htm

[17] https://www.familyhandyman.com/masonry/masonry-how-to-repair-mortar-joints/view-all/

[18] Allsopp,B.,Lauren, prof.,Editor, Graduate & undergraduate students, ,Mansory ConservationHandbook, University of Oregon,2013

[19] Maintenance of Brick Mansonry,www.gobrick.com / Brick Industry Association

[20] http://www.murtronic.com/ 08.08.2018, ora 22.00

[21] Antonio FrattariI;Prof.dr.ing. Rossano Albatici, Lect. dr.ing, Umiditatea in elementele din zidarie, modul curs Formare Profesionala in Monitorizarea, Operarea si Intretinerea Cladirilor, Universitatea Trento, Italia, Facultatea de Inginerie Civila si Ambientala, Mariana, Brumaru, Prof.dr.ing.; Sebastian, Palacean, Asist.ing., traducere, Programul Leonardo da Vinci, Universitatea Tehnica din Cluj, 2005.

[22] Mihai Niculita, Liviu Groll, Consolidarea cladirilor din patrimoniu, Editura Societatii Academice Matei-Teiu Botez, Iasi, 2007;

[23] Remus Emil Pasca, Andrei Moga, Tehnologia reabilitarii constructiilor, U.T.PRES, 2001

[24] Corneliu Nistor, L. Troia, M. Teodoru, H. Minialov, Consolidarea si intretinerea constructiilor, Editura tehnica, 1991

[25] lucrare colectiva Comitetul de Stat pentru Arhitectura si Constructii al Consiliului de Ministrii, Normativ Provizoriu pentru executarea lucrarilor special de protejare si restaurare a monumentelor de arhitectura, Editura de Stat pentru arhitectura si constructii, Bucuresti, 1954

[26] Gheorghe, Dorin, arh.;Bogdan, Dardalat, arh.; Adrian, Zerva, arh.,Indicator de Norme de deviz pentru lucrari de restaurare si consolidare, Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, Directia Mediu zone protejate, contract 256/2, proiect 256/1993, etapa2, Prodomus, decembrie, 1993

[27] Marian, Andreescu,ing.; Niels, Auner, arh.;Alex, Negoiescu, arh.; Sanda,Kunst, arh.; Eleonora, Iliescu, ec.,Ghid privind interventii structural si nestructurale la constructii-monumente istorice, Consumuri tehnice de resurse pentru satisfacerea exigentelor conform legii 10/1995, Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, Directia Programe cercetare si reglementari tehnice, contract H90/1997, Prodomus SA, Manisa Construct SRL, 1997

[28] lucrare colectiva Consiliul Popular al Municipiului Bucuresti, Directia generala pentru dezvoltarea constructiilor de locuinte social-culturale si administratie locative, actualizat de Matrix Rom, Indicator de Norme de deviz pentru lucrari de reparatii la constructii civile si industriale, Editura Matrix Rom Bucuresti, 1998

[29] Cristian, Iacob, arh., coordonator; Marian, Andreescu,ing.; Niels, Auner, arh.; Indicator de Norme de deviz pentru lucrari de restaurari si monumente istorice, COCC-SA, Prodomus SA, Bucuresti, 2004

[30] Razvan, Dinu, Dan,arh. Estetica Manastirii Franciscane din Cetatea Aradului, Dizertatie Masterat Restaurare si Regenerare Patrimoniala,Facultatea de Arhitectura si Urbanism,Universitatea Politehnica Timisoara, sesiunea iunie 2018

Surse ilustratii

ilustratii din Bibliografia mentionata [7] Fig.1; [12] 2,3,4,5,6; [14] 22,34,35.39; [18] 27,28,29,30,31; [21] 8,9,10,11,12,13,14,15,16,17,18,19,20,21; [22] 32,33; [30], coperta,52,53

schite proprii si fotografii din arhiva personala, figurile :10,23,24,25,26,41,42,43,44,45,46,47,48,50,51,54,

Download disertatie

Primești disertatia în câteva minute,
cu sau fără cont

Alte informații:
Tipuri fișiere:
pptx
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (1 voturi)
Anul redactarii:
2018
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
77 pagini
Marime:
21.64 MB (arhivat)
Nivel studiu:
Master
Tip document:
Disertatie
Domeniu:
Constructii
Data publicare:
20.02.2019
Structură de fișiere:
  • Propuneri de interventii asupra zidariei de caramida la Cetatea Aradului.pptx
Predat:
la master

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
Studiile de management au luat o deosebita amploare in ultimele decenii, ca urmare a...
Teritoriul de astazi al Romaniei reprezinta o entitate istorico-geografica complexa, bine...
Privit ca un fenomen social-economic creator de benifici, turismul a fost defint in variante...
Istoria Greciei antice / Ligia Barzu, Rodica Ursu Naniu, Florica Bohiltea. - Bucuresti, Editura...
Una din formele de turism careia i se acorda din ce in ce mai mult o atentie deosebita este...
Sus!