CAPITOLUL I. ALIMENTATIA STIINTIFICA - PREOCUPARI SI PERSPECTIVE
1.1. INTRODUCERE
In conditiile economiei de piata, consumatorul devine axul central al tuturor activitatilor economice ce converg spre satisfacerea cat mai deplina a dorintelor acestuia, de aceasta satisfacere depinzand insasi eficienta activitatii economice realizate.
Alimentatia omului, influenta acesteia asupra starii de sanatate a individului, multiple riscuri pe care le incuba factorii tehnologici si de mediu constitue preocuparii actuale ale tuturor domeniilor de activitate destinate sa satisfaca cerintele majore ale consumatorilor potentiali.
Activitatea de alimentatie, realizata de sine-statatoare sau coroborata cu serviciul turistic, are multiple implicatii sociale si raspunderi privind satisfacerea nevoii de hrana, corelarea satisfactiei subiective cu necesarul fiziologic de substante nutritive si mai ales asigurarea inocuitatii tuturor produselor comercializate, indiferent ca sunt produse preluate de la alte sectoare.
Activitatea de alimentatie, implicit cea legata de serviciul turistic, prezinta un caracter deosebit de complex prin specificul ei, prin multitudinea factorilor tehnologici care influenteaza oferta de produse si, totodata, prin diversitatea cererii exprimate.
Avand in vedere insa si rolul educativ al acestui sector economic, care poate influenta si orienta insusi modul de viata al individului, la nivelul actual de dezvoltare al stiintei si tehnologiei, economistul din acest sector trebuie sa dispuna de cunostinte care sa-i permita desfasurarea unei activitati pe baze stiintifice, atat din punctul de vedere al corelatiei intre necesarul de substante nutritive si aportul acestora, cat mai ales pentru prevenirea riscurilor de imbolnavire, oferind produse sanatoase, corect prelucrate.
In conditiile adaptarii la cerintele mecanismelor economiei de piata, criteriul eficientei este unul din principiile de baza in organizarea si functionarea agentilor economici. In sectoarele care produc si comercializeaza produse ce vin in contact direct cu organismul uman, eficienta economica este indisolubil legata de inocuitatea produselor si de posibilitatea de a satisface cerintele metabolice ale individului.
Pentru om alimentatia reprezinta izvorul si regulatorul proceselor de schimb, un factor cu actiune permanenta care modeleaza procesele metabolice, dar in acelasi timp o sursa de placere asociata curent cu principalele evenimente sociale cotidiene sau periodice.
Activitatea de alimentatie participa intr-o proportie insemnata la aprovizionarea si satisfacerea cererii populatiei reprezentand totodata unul din sectoarele cele mai dinamice, a carui evolutie va fi pregnant influentata de modificarile concrete in deprinderile si obiceiurile de consum ale populatiei, dar mai ales de evolutia modului de viata si nivelul de trai.
Pe fondul dezvoltarii economice contemporane se inregistreaza ritmuri accentuate de crestere a sectoarelor implicate in alimentatia omului, diversificarea fiind impusa de modificarile ce apar in structura cerintelor populatiei pentru produse alimentare, corelate mai ales cu nevoile mentionate si nivelul de cultura.
Formarea Pietei Unice Europene, prin eliminarea barierelor fizice, tehnice si fiscale din calea schimbului de marfuri, a deschis noi perspective comerciale sectorului alimentar, dar ridica o serie de probleme mai ales de ordin igienico-sanitar in domeniul productiei, transportului si comercializarii bunurilor alimentare si impune asigurarea unei protectii reale a consumatorului.
Alimentatia este procesul prin care organismul uman preia din mediul inconjurator substante nutritive pe care le transforma pentru a asigura desfasurarea normala a proceselor metabolice.
Aportul de alimente este necesar pentru desfasurarea proceselor de sinteza, pentru cresterea si refacerea tesuturilor uzate, pentru acoperirea cheltuielilor energetice, pentru sinteza componentelor biologice necesare unor procese fundamentale.
Desi nevoile organismului de substante nutritive sunt continue, aportul alimentar discontinuu se realizeaza de regula sub forma unei mese sau a mai multor mese pe zi, numarul acestora depinzand de factorii sociali (program de lucru), independent de nevoile fiziologice ale organismului.
Banu, C. - ,,Influenta proceselor tehnologice asupra calitatii produselor alimentare", Editura Tehnica, Bucuresti, 1974.
Babaita, C. - ,,Studiul merceologic al produselor alimentare", Editura Mirton, Timisoara, 2000
Babaita, C., Munteanu, V. - ,,Metode de determinare a calitatii produselor alimentare", Editura Mirton, Timisoara, 1998
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
