La inceputul mileniului trei, industria turismului si a calatoriilor reprezinta, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate, constituind, in acelasi timp, cel mai important generator de locuri de munca.
Potrivit studiilor intreprinse de Consiliul Mondial al Turismului si Calatoriilor (WTTC), aceasta industrie va genera, in mod direct si indirect, in urmatorii ani, aproximativ 12,5% din PIB si o crestere a numarului de locuri de munca la aproape 330 de milioane. Specialistii din turism apreciaza ca in urmatorii 10-15 ani, numarul persoanelor care calatoresc se va dubla fata de nivelul actual, Organizatia Mondiala a Turismului previzionand ca sosirile turistice internationale vor creste de la 800 milioane turisti in anul 2006 la 1 miliard in anul 2010, iar profiturile se asteapta sa creasca la 1550 miliarde USD.
Este unanim acceptata ideea ca secolul actual va fi dominat de trei megaindustrii: telecomunicatiile, tehnologia informatiilor si turismul.
Fenomen complex, economic, cultural, social si cu vocatie ecologica, turismul reprezinta sansa evadarii din stresul vietii, posibil uneori chiar si numai in imaginatia noastra. Ce poate fi mai relaxant si incitant, decat ideea petrecerii timpului liber pe malul marii, escaladand muntii sau pur si simplu ideea intoarcerii la natura, la viu si nepoluat, la ceea ce intruchipeaza ecoturismul. Toate acestea adunate formeaza imaginea unei vacante perfecte, a unei relaxari visate de omul secolului XXI.
Turismul, fenomen economico-social specific civilizatiei moderne, puternic ancorat in viata societatii si ca atare, influentat de evolutia ei, reprezinta ansamblul de masuri puse in aplicare pentru organizarea si desfasurarea unor calatorii de agrement sau in alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor organizatii, societati sau agenti specializati, fie pe cont propriu, pe o durata limitata de timp, precum si industria care concura la satisfacerea nevoilor turistice.
Schimbarile politice si socio-economice au determinat ca in foarte multe tari ale lumii sa creasca, de la an la an, numarul vacantelor si calatoriilor turistice, in interiorul si exteriorul granitelor. Varietatea activitatilor din domeniul turismului, legaturile existente intre acestea si alte ramuri ale economiei nationale, au facut ca turismul sa devina o adevarata industrie, al carei rol se gaseste mereu in ascensiune. Privit ca un sector economic distinct, turismul include o gama variata de servicii si anume: servicii de publicitate si promovare, informare, cazare, alimentatie publica, tratament balnear, agrement si divertisment variat.
Turismul este o activitate care afecteaza societatea in diferite moduri si care are un impact profund asupra vietii sociale, culturale si economice. Mai mult decat o problema de obicei sau un set eterogen de activitati economice, turismul a devenit un factor determinant in vietile a milioane de oameni; este cel mai bun mediu pentru descoperiri si contacte directe; el devine calea ideala de intalnire a oamenilor, de promovare a pacii si intelegerii intre natiunile lumii.
Turismul afecteaza o gama larga de domenii: ocuparea fortei de munca, dezvoltarea regionala, educatia, mediul, protectia consumatorului, sanatatea, siguranta, cultura, noile tehnologii, transporturile, finantele si taxele, pentru a numi doar cateva. Acest fapt poate fi argumentat daca luam in considerare ramurile economiei care beneficiaza de pe urma turismului. Ramurile adiacente turismului care beneficiaza direct de pe urma acestuia sunt urmatoarele: agentiile de transport, touroperatorii, hotelurile sau alte spatii de cazare, restaurantele si industria alimentara, companiile de transport, centrele de informare turistica, parcurile de distractii, centrele sportive, asociatiile din industria turistica, producatorii de suveniruri, producatorii de echipament de calatorie, industria de spectacole, aeroporturile, asigurarile de calatorie, artizanii, organizatiile culturale, sistemele de distributie globala si de rezervari, publicistii si distribuitorii de literatura turistica si harti, precum si casele de schimb.
Turismul este un complex de servicii si produse ce vin in intampinarea cererii consumatorilor sau a sectorului public pentru calatoria interna si in strainatate. Este foarte descentralizat si inclus in economie datorita mobilitatii si varietatii trebuintelor turistilor, precum si datorita serviciilor si produselor adiacente turismului care sunt achizitionate inainte si uneori dupa calatorie.
In plus fata de cele de mai sus, exista un numar de servicii complementare si auxiliare ce beneficiaza indirect din turism: statiile de cale ferata, industria de materiale sportive, firmele de transport (avioane, autovehicule, nave), medicii si alti furnizori de servicii medicale, jurnalistii, scriitorii, artistii, comerciantii, agentiile de publicitate, industria hartiei, tipografiile, agentiile de planificare, tehnologiile informatice, industria imbracamintei, bancile, industria constructiilor. Iata de ce turismul se numara printre primele industrii in plina dezvoltare din Europa si din intreaga lume. El este considerat industria cea mai infloritoare din lume, fara sa dea semne de declin in secolul XXI, avand o contributie majora la dezvoltarea sectorului tertiar.
Activitatea turistica depinde intr-o mare masura de autoritatile publice: de exemplu, un prestator de servicii turistice nu poate sa-si atraga clientii numai prin calitatea produsului, ci trebuie sa ia in considerare si calitatea infrastructurii, frumusetea si calitatea mediului natural si social, la fel ca si nivelul altor servicii distribuite in zona. Nu sta numai in puterea industriei turismului sa controleze toti acesti factori. Acest sector al economiei, uneori constituie sansa relansarii dupa o perioada de criza, alteori este cartea de vizita pentru multe tari, dar cel mai adesea se constituie si intr-?o sursa pentru degradarea mediului.
Conferinta mondiala avand ca tema masurarea impactului economic al turismului (Nice, 15-18 iunie 1999), a subliniat adevarata importanta economica a turismului, stabilind standardele globale si strategiile de afaceri pentru sectorul privat, fixand instrumentele de politica economica pentru toate guvernele si urmarind imbunatatirea imaginii de ansamblu a sectorului turistic.
Turismul a suferit schimbari fundamentale in ultima perioada si va continua sa se dezvolte in viitor. Se estimeaza ca pe termen lung urmatoarele aspecte vor deveni mai importante:
- turismul se va orienta mai mult spre interesele speciale, flexibilitatea si individualizarea fiind cheia succesului;
- intensitatea calatoriei va spori in urmatorii ani;
- turistii au tendinta de a efectua mai mult de o vacanta pe an;
- numarul turistilor in varsta si al celor tineri este in crestere;
- sunt vizate activitatile culturale si cele de protectie a mediului.
Nevoia unor retele de transport se resimte puternic avand in vedere dezvoltarea turismului fara frontiere. Dezvoltarea unor retele de transport de tipul Trans-European si TRACECA reprezinta un factor determinant care afecteaza turismul. Problema generala a infrastructurii este de o relevanta particulara pentru dezvoltarea turismului.
O trasatura dominanta a turismului actual o reprezinta nivelul considerabil al investitiilor care se fac pentru tehnologii moderne, in special in domeniul tehnicii de calcul. Procesul de globalizare va fi insotit de concentrarea si integrarea pe verticala a sectorului privat, in special sub forma unui grup de companii avand in esenta interese comune. Companiile aeriene, lanturile hoteliere sau touroperatorii au deja filiale in intreaga lume si acopera aspectele majore ale cererii turistice internationale prin sistemele proprii de distributie. In aceste conditii, rolul marketingului devine determinant. Pe masura intensificarii competitiei la toate nivelurile si in fata unei clientele turistice cu un grad superior de informare, bugetele alocate activitatilor de marketing si promovare vor creste proportional cu cresterea turismului in aceasta perioada. Principalele provocari pentru turismul secolului XXI sunt urmatoarele:
- dezvoltarea bancilor de date cuprinzand informatii statistice complete asupra pietelor turistice prin utilizarea pe scara larga a sistemelor computerizate;
- stabilirea de parteneriate intre autoritatile publice si sectorul privat in vederea coordonarii dezvoltarii sectorului turistic;
- colaborarea cu alte state pe baze regionale, in domenii precum marketingul, standardele formarii profesionale si dezvoltarii resurselor umane etc.;
- dezvoltarea sistemelor adecvate de educare si formare profesionala pentru asigurarea cu personal calificat in concordanta cu necesitatile si potentialul acestui sector;
- dezvoltarea si diversificarea serviciilor si produselor turistice in scopul satisfacerii necesitatilor si dorintelor tuturor segmentelor si niselor de piata si realizarea unor activitati de marketing concentrat pe grupuri tinta.
Backe, P., Thimann, C. (2004) ,,The Acceding Countries' Strategies towards ERM II and the Adoption of the Euro: an analytical review", ECB Occasional Paper
Barma, J. L. (1999) "Marketing du tourisme et de l`hotellerie", Editions d`Organisation, Paris
Cojocariu, S. si altii - "Manualul directorului de hotel", Ed.THR-CG,Bucuresti, 2004
Colin M.,John M. - Tourism And Public Policy, ROUTLDGE, London,1994
Copetchi, M.,Ruxandra, A.,Lidia D. - Manual de tehnici operationale in activitatea de turism, Ed. IRECSON, Bucuresti, 2006
Cosmescu, I. - "Turismul - fenomen complex contemporan", Editura Economica, Bucuresti, 1998.
Crisan Silviu - "Managementul serviciilor", Ed. Universitatii "Lucian Blaga" din Sibiu, 2004
Csajbok, A., Csermely, A. (2002) "Adopting the Euro in Hungary: Expected Benefits, Costs and Timing", National Bank of Hungary, Occasional Papers No. 24
De Grauwe, P., Schnabl, G. (2004) "Exchange Rate Regimes and Macroeconomic Stability in Central and Eastern Europe", No. 1182
Eichengreen, B., Ghironi, F. (2001) ,,EMU and Enlargement", Conference on Economic and Monetary Union, Brussels
Ernie H., Wall G., - Marketingul destinatiilor turistice, New York, 1992
Glavan Vasile - Potentialul turistic si valorificarea sa, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2006
Hall C.M. - Torism and politics: Policy, Power and Place, BELHAVEN PRESS, London,1994
Kohler, H., Wes, M. (1999) ,,Implications of the Euro for the Integration Process of the Transition Economies in Central and Eastern Europe", Working Paper No. 38
Luca Constantin, Hurmuzescu Dumitru - Manualul practic al agentului de turism, Ed. THR- CG, 2004
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
