Sănătate Orală

C 1

SĂNĂTATEA ORALĂ – DETERMINANT ESENŢIAL AL CALITĂŢII VIEŢII

- Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O.M.S.) a definit sănătatea drept o stare completă de bine din punct de vedere fizic, mental şi social şi nu doar absenţa bolii sau infirmităţii (1947).

- “Măsura în care o persoană sau un grup sunt capabile să îşi satisfacă nevoile de bază, dar şi modul în care sunt capabile să se transforme pentru a se adapta la mediul ambiant” (OMS, 1984)

- Definiţia recent dată de O.M.S.: “Sănătatea orală este o stare eliberată de durere cronică a regiunii orale şi faciale, de cancer oral şi în regiunea gâtului, de existenţa leziunilor orale, a defectelor congenitale (despicăturile de buză şi palat), de boli parodontale, de leziuni cariose şi pierderea unităţilor dentare şi alte afectări şi tulburări care pot afecta cavitatea orală”.

- Sãnãtatea oralã înseamnã mai mult decât dinţi sãnãtoşi, accentul fiind pus din ce în ce mai pregnant pe implicaţiile psiho-sociale şi de calitate a vieţii.

Dimensiunile sănătăţii (Ewles şi Simnett, 1999)

- 1. Sănătate fizică – funcţionalitatea organismului.

- 2. Sănătate mentală – abilitatea de a gândi clar şi coerent.

- 3. Sănătate emoţională – recunoaşterea şi exprimarea emoţiilor (frică, bucurie, supărare)

- 4. Sănătate socială – abilitatea de a forma şi menţine relaţii interumane.

- 5. Sănătate spirituală – existenţa principiilor personale de comportament.

- 6. Sănătate în relaţie cu mediul – integrare în mediul înconjurător.

Interrelaţia sănătate orală – sănătate generală – calitatea vieţii

- principiul de calitate a vieţii legată de starea de sănătate generală (health-related quality of life)

- Afecţiunile din sfera cranio-facială pot afecta atât de mult aceşti parametri încât duc la alterări în perceperea:

- imaginii proprii (self-image);

- propriei consideraţii (self-esteem);

- stării de bine (well being)

Calitatea vieţii

- concept multidisciplinar care include:

- durata de viaţă;

- absenţa bolii, a simptomatologiei,

- absenţa discomfortului şi a durerii;

- funcţii adecvate: fizică, emoţională şi socială;

- percepţia unei stări adecvate de sănătate;

- satisfacţia legată de sănătate;

- absenţa dezavantajelor sociale sau culturale corelate cu sănătatea.

- valoare apreciată subiectiv de individ, grupuri, societăţi, legată de durata de supravieţuire, modificată de starea funcţională, percepţii, oportunităţi sociale şi influenţată de boală, tratament sau politică.

- sentimentul general al individului de fericire şi satisfacţie

- toate aspectele vieţii: sănătate, recreaţie, cultură, drepturi, sistem de valori, credinţe şi aspiraţii

- corelaţia între sănătate şi calitatea vieţii - patru factori şi modul în care aceştia afectează starea de bine a individului şi anume:

- factori funcţionali,

- factori psihologici (aspectul şi încrederea în sine),

- factori sociali (interacţiunea cu ceilalţi, comunicarea)

- experienţa durerii ⁄ discomfortului

Evaluarea calităţii vieţii

- cercetare - instrumente de măsură a calităţii vieţii

- îngrijirile de sănătate şi accesul la îngrijire

- nivel personal influenţează decizia pacientului sau a medicului privind alegerea tratamentului,

- la nivel social conduce la înţelegerea nevoilor celorlalţi

- poate influenţa şi deciziile la nivel politic

- calitatea vieţii devine un instrument de înţelegere şi conturare a practicii clinice, cercetării, educaţiei pentru sănătate, nu numai la nivel individual, ci la nivel de comunitate

Determinanţii sănătăţii

- Lalonde a definit determinanţii sănătăţii:

- biologia umană,

- stilul de viaţă!

- mediul înconjurător

- organizarea serviciilor de sănătate.

Abordarea O.M.S. privind strategiile preventive şi de promovare a sănătăţii

Programul Global O.M.S. pentru sănătate orală (2003)

- politici de sănătate orală, pentru controlul eficient a factorilor de risc comuni, ce pot fi modificati, reprezentati de stilul de viaţă (igiena orală , dieta nesanogenă, consumul excesiv de alcool, fumatul, etc) pentru:

- bolile dentare,

- cancerul oral,

- tulburarile de dezvoltare cranio-faciale.

- dezvoltarea si implementarea proiectelor de prevenire a bolilor orale si promovare a sanatatii, punând accent pe grupurile populationale dezavantajate din tările dezvoltate si cele in curs de dezv., cele cu sisteme de sănătate in curs de tranzitie.

- prioritatea cea mai mare - îmbunătăţirea sănătătii orale a copiilor si vârstnicilor

- prevenirea si tratarea leziunilor mucoasei orale (cancer oral si manifestari orale HIV), tulburari cranio-faciale, traume si accidente.

- accente - Reducerea inegalităţilor existente în starea de sãnãtate a populaţiei cauzate de diferenţele de venit şi nivelul de educaţie al individului.

- Reducerea inegalităţilor - prin abordarea populaţiei ţintă cu cel mai mare factor de risc pentru bolile orale şi creşterea accesului la sistemele de ingrijiri primare existente.

- Una dintre responsabilităţile majore ale O.M.S. este surprinderea tiparului si tendinţelor bolilor orale şi analiza determinanţilor bolii (cu referire particulară la populaţia cu risc crescut)