Morfologie dentară

Previzualizare curs:

Cuprins curs:

CAPITOLUL
EMBRIOGENEZA DIN?ILOR
I. Embriogeneza din?ilor 7
I.1. Etapele de formare a structurilor dentare 10
I.1.1. Perioada de cre?tere proliferativa 10
I.1.2. Perioada de calcifiere 15
I.1.3. Erup?ia dentara 16
I.1.4. Factori cu repercursiuni asupra structurilor dentare 19
I.1.5. Cand ?i cum poate fi controlata normalitatea structurilor dentare 23
CAPITOLUL
STRUCTURA DINTELUI
II.1. Smal?ul 27
II.1.1. Dezvoltarea smal?ului (Amelogeneza) 27
II.1.2. Compozi?ia ?i structura smal?ului 30
II.2. Dentina 33
II.3. Cementul 37
II.4. Pulpa 40
II.5. Membrana parodontala 42
II.6. Osul alveolar 45
CAPITOLUL
TERMINOLOGIE
III.1. Terminologia in morfologia dentara 48
III.2. Sisteme de notare a din?ilor 61
CAPITOLUL
MORFOLOGIA DENTARA DE GRUP ADIN?ILOR PERMANEN?I
IV.1. Morfologia primara a din?ilor frontali permanen?i 69
IV.1.1. Incisivul central maxilar 69
IV.1.2. Incisivul lateral maxilar 74
IV.1.3. Incisivul central mandibular 75
IV.1.4. Incisivul central mandibular 77
IV.1.5. Caninul maxilar 78
IV.1.6. Caninul manidbular 81
IV.1.7. Caracteristici comune din?ilor frontali permanen?i 83
IV.1.8. Morfologia secundara a din?ilor frontali permanen?i 84
IV.1.9. Raporturi interdentare in zona frontala a arcadei 85
IV.2. Morfologia primara a din?ilor laterali permanen?i 87
IV.2.1. Premolarii maxilari 87
IV.2.2. Premolarii mandibulari 92
IV.2.3. Caracteristici comune premolarilor 95
IV.2.4. Molarii maxilari 96
IV.2.5. Molarii mandibulari 103
IV.2.6. Caracteristici comune molarilor 109
IV.2.7. Raporturi interdentare in zona laterala a arcadei 109
CAPITOLUL
ARCADELE DENTARE CA SUMAAPOZI?IEI DIN?ILOR
V.1. Pozi?ii ale din?ilor permanen?i pe arcada 113
V.2. Arcada dentara ?i cre?terea 116
CAPITOLUL
MORFOLOGII ATIPICE ALE DIN?ILOR PERMANEN?I
VI.1. Clasificari 124
VI.2. Anomaliile de numar ale din?ilor permanen?i 130
VI.3. Anomalii de marime ale din?ilor permanen?i 131
VI.4. Anomalii de forma ale din?ilor permanen?i 132
VI.5. Anomalii de calcifiere ?i apozi?ie ale din?ilor permanen?i 135
CAPITOLUL
TERMENI IN MORFOLOGIA DENTARA 140
BIBLIOGRAFIE

Extras din curs:

Introducere

Apari?ia dintelui pe scara animala, la pe?ti, a fost rezultatul unui indelungat

proces adaptativ, determinat de insa?i necesitatea supravie?uirii speciei,

atributul major al dintelui fiind acela de arma de atac ?i aparare.

Aceasta func?ie primara s-a men?inut la stramo?ii no?tri iar astazi o intalnim

in primii ani ai copilariei, ca o reminiscen?a a comportamentului ancestral

privind apararea, ca aspect al supravie?uirii,

Dintele, in afara semnifica?iilor ini?iale de lupta (,,polemologic"), a atributelor

fiziologice (,,dinte digestiv"), a capatat noi valen?e prin rolul de expresie,

comunica?ie, erotic ?i psihologic.

Concret, la om, dintele este rezultatul unui indelungat proces de transformari

celulare care au loc la nivelul ?esuturilor ecto-mezodermice ale stomodeumului,

incepand cu a ?asea saptamana de via?a intrauterina.

La erup?ia sa in cavitatea bucala, morfologia coronara ?i radiculara este

bine definita, modificarile care mai pot surveni reprezentand uzura prin

abraziune func?ionala a coroanei sau modificari ale propor?iei intre coroana

clinica ?i radacina clinica.

In afara evolu?iei ca morfologie ?i func?ionalitate, dintele a evoluat ?i

evolueaza ?i sub forma modificarilor numerice, a formulei dentare pe care o

constituie.

Aspectele de excep?ie intalnite in morfologia dentara actuala ne pot da lamuriri

despre ceea ce a fost candva formula dentara, dar ?i despre ceea ce va

putea fi noua formula dentara, cu eventualele ei noi tipuri morfofunc?ionale.

Cunoa?terea morfologiei dentare reprezinta inceputul oricarei activita?i ce

poate avea ca obiect de studiu teoretic ?i practic dintele uman.

I. EMBRIOGENEZA DIN?ILOR

Evolu?ia vie?uitoarelor, de la cele mai simple forme la cele organizate superior, este o

cale lunga, de miliarde de ani, manifestata printr-o continua adaptare la mediul inconjurator,

printr-o perfec?ionare progresiva a sistemului de organizare.

Programul de dezvoltare somatica, in care este inclus ?i aparatul dento-maxilar (ADM),

este ca?tigat de organisme in cursul evolu?iei lor filogenetice; acest program este transmis

ereditar la descenden?ii aceleia?i specii ?i par?ial realizat in cursul dezvoltarii ontogenetice,

factorii de mediu continuand sa influen?eze acest program.

Acest lucru a fost aratat prin experimente in care celulele erau mutate dintr-o parte a

unui embrion in alta parte a embrionului. Daca, de exemplu celulele care induc sistemul

nervos intr-un embrion sunt mutate intr-o pozi?ie diferita a aceluia?i embrion, atunci sistemul

nervos este format in acea pozi?ie anormala, iar ?esutul care in mod normal formeaza

sistemul nervos i?i pierde func?ia.

Din acest punct de vedere evolu?ia filogenetica poate fi considerata ,,un factor patogen al

anomaliilor dento-maxilare" (P.Firu), factor inclus in cel genetic, ?i poate fi in acela?i timp un

indicator de ,,prospectare" a formei ADM la omul viitorului, cu eventualele sale anomalii.

Pentru desfa?urarea activita?ii, orice fiin?a, vie?uitoare trebuie sa ,,importe" din mediul

exterior alimente ?i sa poata elimina (,,exporta") produse de dezasimila?ie. Se creeaza

astfel primul aparat ce face posibila via?a pe pamant, aparatul de import-export al materiei.

In cadrul acestui sistem de organizare se creeaza aparate specializate in vederea

efectuarii anumitor func?ii, a?a cum s-a format aparatul de import al materiei, din care

face parte ?i aparatul dento-maxilar.

Apari?ia dintelui pe scara animala a fost rezultatul unui indelungat proces adaptativ,

determinat de insa?i necesitatea supravie?uirii speciei, atributul major al dintelui fiind

acela de arma de atac ?i aparare.

La om, incepand cu a 6-a saptamana de via?a intrauterina, in ?esuturile ecto-mezodermice

ale stomodeumului, printr-un proces de transformari celulare sunt ini?iate structurile

ADM moi ?i dure legate de func?ia de import a materiei.

Par?ile dure ale ADM sunt reprezentate de trei componente:

- Baza maxilarelor

- Osul alveolar

- Din?ii

Fiecare componenta are origine diferita atat pe scara filogenetica cat ?i ontogenetica.

Din?ii sunt supu?i unui model genetic foarte strict atat sub aspectul formei, dimensiunii,

pozi?iei cat ?i sub cel al erup?iei.

Filogenetic organul dentar apare pentru prima data la pe?tii cartilagino?i (rechini).

,,Din?ii" acestora sunt plasa?i pe mucoasa bucala, pe mai multe randuri, a?a cum sunt

orandui?i solzii ectodermali. Originea acestor structuri, ca ?i a solzilor, este numai ectoder-

mala, fiind simple elemente placoidale, fixate in maxilar printr-un ?esut fibros foarte dens.

La pe?tii superiori, cartilagiile craniene se osifica, iar din?ii se sudeaza direct la maxilare,

lipsind alveolele.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Morfologie dentara.pdf
Alte informații:
Tipuri fișiere:
pdf
Diacritice:
Da
Nota:
9/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
160 pagini
Imagini extrase:
160 imagini
Nr cuvinte:
57 337 cuvinte
Nr caractere:
309 085 caractere
Marime:
6.34MB (arhivat)
Publicat de:
Constantin-Eduard Jianu
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Stomatologie
Tag-uri:
Morfologia primarã, Osul alveolar, Membrana parodontalã, Cementul, Dentina, Smaltul, Embriogeneza dinþilor, Perioada de calcifiere, Eruptia dentarã
Predat:
Facultatea de Medicina , Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" din Bucuresti
Materie:
Stomatologie
Profesorului:
David Vichente Dumitru
Sus!