Relatiile internationale se definesc cel mai pertinent daca se iau in consideratie atat raporturile intre state cat si cele transnationale. Termenul ,,international" a aparut pentru prima oara la sfarsitul secolului al XVIII-lea, fiind folosit de catre filosoful englez Jeremy Bentham dar sintagma are o vechime considerabila, referindu-se la legaturile dintre diverse societati politice de sine statatoare si independente. In Antichitatea Greceasca, Herodot, Tucidide, Aristotel, apoi Machiavelli, J.J. Rousseau, Thomas Hobbes, Kant, Marx etc. au apelat la acest cuvant pentru a evidentia anumite raporturi stabilite intre entitati bine definite din punct de vedere juridic si filosofic.
Relatiile internationale se refera atat la o disciplina ce cuprinde doctrine, teorii si cercetari privitoare la un anumit domeniu al realitatii umane, cat si la fenomene, incluzandu-i in aria lor de manifestare pe principalii actori si factori ce se releva, la un moment dat, pe plan international, politicile lor, precum si organizatiile a caror activitate contribuie la dinamizarea legaturilor dintre state.
Relatiile internationale reprezinta un ansamblu complet si coerent al mai multor discipline ce ofera competenta si notorietate unei anumite stiinte ce studiaza o realitate plurivalenta, de armonie si conflict, ,,de interdependenta si dependenta, de echilibru si de schimbare". Lumea se gaseste intr-o metamorfoza permanenta, uneori chiar spectaculara penduland, pe de o parte, intre o reala globalizare, centralizare si integrare, pe de alta parte, intre fragmentare, descentralizare, localizare. Sunt tendinte normale, generate de dinamica unor fenomene sociale, politice si economice, cat si de evenimente mondiale notabile, cu consecinte dintre cele mai importante.
In interpretarea paradigmei relatiilor internationale se impune prezentarea si descrierea institutiilor, a raporturilor existente intre acestea si state, a relatiilor dintre statele puternice si cele periferice, cunoasterea cat mai exacta a acestora, a principiilor de drept international care le confera o dimensiune comuna, mai ales in conditiile actuale, cand tot mai multe state opteaza pentru o Europa a tuturor natiunilor. Dreptul in general, dar indeosebi dreptul international, tine cont de aspectul juridic al raporturilor dintre state, a caror diversitate trebuie inteleasa in lumina principiilor si a normelor de drept.
De aceea, este nevoie de instrumente bine alese pentru a interpreta si analiza multitudinea relatiilor internationale, de reguli si institutii pentru a evidentia problematica diversa si complexa a fenomenelor vietii sociale, diversitatea acesteia, conduita statelor aflate la ora integrarii si a normalizarii.
In mod restrictiv, se poate afirma ca relatiile internationale se refera la raporturile dintre natiuni, adica relatii interstatale, cercetatorii actuali considerand ca aceste relatii trebuie sa ia in consideratie si pe cele transnationale care desemneaza legaturile dintre indivizi si grupuri, fie ele sociale, stiintifice, contractuale, financiare, ideologice, sociale, mentale, societati comerciale, bancare etc.
Philippe Braillard si Mohammad-Reza Djalili, in lucrarea lor Les relations internationales, insista asupra aspectului evaluarii pertinente a marilor directii si linii de forta ale relatiilor internationale, a structurarii spatiului mondial cat si a retelelor de interactiune sociala. De asemenea, e obligatorie raportarea la diversificarea actuala a dezvoltarii si emanciparii institutiilor, a noilor circumstante, caci raporturile internationale tind sa-si schimbe caracterul de ,,relationale" in ,,institutionale" sau, cum spune Jean Jacques Roche, ,,avem de-a face acum cu o anarhie temperata" a relatiilor interstatale. In plus, unele state, ca de pilda Rusia, trec printr-un proces de internationalizare, altele de aderare la exponente regionale, chiar continentale, vezi U.E.
Desi manifestarile relatiilor internationale au o vechime considerabila, evolutia acestora a inregistrat un progres considerabil dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, mai ales dupa anii 1970, un rol important in emanciparea acestora avandu-l progresul economic si tehnic, informatica, noile politici economice promovate dupa caderea Zidului Berlinului si destramarea fostei Uniuni Sovietice.
Pe plan teoretic, cercetarile europene ale relatiilor internationale s-au imbogatit si diversificat prin eforturile profesorului John Graam de la Universitatea din Canterbury, ale Consortiului european al cercetarii politice, al Asociatiei de studii internationale, cat si prin publicatiile European Journal of International Relations, Annuaire francaise de relations internationales, Politique etrangere, Revue internationale et strategique.
Recent, foarte multi specialisti conlucreaza pentru articularea politicilor nationale cu politica comuna a U.E. in perspectiva unei integrari cat mai profunde a unor tari care si
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
