Fierul este foarte raspandit in natura (4,7%), ocupand
locul IV pe scara abundentei elementelor in scoarta terestra
(Clark), dupa oxigen (49%), siliciu (26%), aluminiu (7,5%).
In stare nativa se gaseste rar; meteoritii ferosi
(sideritii), care reprezinta aproape 50% din meteoritii care
cad pe pamant, sunt formati in principal din fier, continand
si 5 pana la 20% nichel, fapt care permite sa se presupuna
ca miezul pamantului este format din fier si nichel.
Mineralele de fier sunt foarte raspandite; cea mai mare
parte din fierul aflat in scoarta terestra se gaseste sub
forma de silicati. Un mineral de fier foarte raspandit este
pirita FeS2, dar acest mineral nu poate fi utilizat direct
in metalurgia fierului. Dintre mineralele de fier de
importanta ca minereu fac parte: magnetita Fe3O4, hematita
Fe2O3, limonita FeO(OH) si carbonatul feros (siderita) FeCO3.
Fierul tehnic are proprietati de rezistenta scazute
(Rm=200 N/mm2; Rc=100 N/mm2; HB=80 daN/mm2), proprietati
plastice ridicate (A5=50%; KCU=25 daJ/cm2), permeabilitate
magnetica mare, forta coercitiva si conductibilitate
electrica mici, pierderi mici prin histerezis magnetic. Face
parte din grupa a VIII-a a sistemului periodic, are numarul
atomic z=26, masa atomica 55,847, coeficientul de dilatare
termica a=11,7*10-6 grad-1, densitatea r=7,86 kg/dm3, putand
avea valentele 2, 3 si 6.
Fierul are culoare alba-argintie, se topeste la 1538?C,
fierbe la 2880?C si prezinta, la presiune normala, doua
stari alotropice:
- fierul alfa (Fea) cristalizat in retea cub cu volum
concentrat, stabil in domeniul de temperatura 1538 1394?C
(cunoscut si sub numele de fier delta - Fed) si sub
temperatura de 912?C;
- fierul gama (Feg), cristalizat in retea cub cu fete
centrate, stabil in intervalul termic 912 1394?C. La
presiuni mai mari de 150 kbari, la temperatura ambianta,
fierul mai prezinta o stare alotropica epsilon (Fee),
cristalizat in retea hexagonal compacta.
Fierul prezinta o transformare magnetica la temperatura
de 770?C (punct Curie), cand trece reversibil din
feromagnetic in paramagnetic in procesul de incalzire,
respectiv cel de racire.
Stabilitatea la diferite temperaturi a celor doua forme
alotropice ale fierului alfa si gama se poate explica
urmarindu-se variatia cu temperatura a energiei libere a
acestora.
In stare pura fierul are domenii limitate de utilizare.
Datorita capacitatii mari de deformare plastica, fierul
tehnic pur este folosit pentru obtinerea unor produse prin
ambutisare adanca. Proprietatile sale fizice,
permeabilitatea magnetica mare si pierderile mici prin
histerezis, fac sa fie utilizat in electrotehnica la
confectionarea miezurilor si pieselor polare ale
electromagnetilor, la ecrane magnetice, membrane telefonice,
etc. Fierul pur se foloseste drept catalizator al unor
procese chimice, precum si pentru prepararea unor produse
medicinale. Pulberea de fier monodomeniala este destinata
fabricarii prin sintetizare a magnetilor permanenti.
Cea mai larga utilizare o au insa aliajele de baza de
fier - reprezentate prin oteluri carbon, fonte, oteluri si
fonte aliate, etc. - in care cel mai important element de
aliere a fierului este carbonul; introdus in cantitati mici,
acesta modifica in mod spectaculos proprietatile fizicomecanice
si tehnologice ale fierului.
Aliajele fier-carbon sunt aliaje complexe, care pe
langa elementele principale, fierul si carbonul, mai contin
sub forma de impuritati si alte elemente chimice cum ar fi:
Mn, Si, P, S, O, H, N, B, etc., ce provin din procesul de
elaborare si care influenteaza puternic proprietatile de
baza ale fierului.
1.1.2. Diagrama de echilibru termodinamic.
Fierul si carbonul formeaza un sistem de aliaje cu
solubilitate totala in faza lichida, solubilitate partiala
in faza solida, cu formare de compusi chimici si cu diferite
transformari secundare. Din analiza diagramei de echilibru
(prezentata in anexa) se constata ca aceasta diagrama binara
de echilibru are un aspect complex, fiind formata din
combinarea a patru diagrame binare simple: diagrama cu
peritectic, diagrama cu eutectic, diagrama cu descompunere
totala a solutiei solide si diagrama cu descompunere
partiala a solutiei solide.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.