1 Introducere. Definiţie, scop şi trăsături
Una dintre cele mai frecvente întrebări referitoare la e-guvernare este „Ce este?”.
Pentru că studierea şi aplicarea guvernării electronice se află într-o stare incipientă încă, o
definiţie exactă este greu formulat pentru că diferitele puncte de vedere ale cercetătorilor
referitor la ceea ce este cu exactitate conceptul de e-guvernare nu ajung la un numitor comun.
Singurul aspect de care suntem cu adevărat siguri este ca e-guvernarea este mult mai mult
decât postarea unor informaţii de interes public şi crearea unor servicii publice pe o pagină de
Internet. Ca terminologie, e-guvernarea sau e-guvernment îşi are sorgintea în construcţii
lexicale ca e-mail, e-commerce, e-business care, ca fenomene, au precedat apariţia
conceptului de guvernare electronică.
Guvernarea electronică acoperă toate aspectele guvernării, până la cel mai adânc
nucleu al fiecărei entităţi guvernamentale şi inevitabil va deveni factor reformator pentru
guvern şi procesul de guvernare.
Guvernarea electronică constă în interacţiunea dintre guvern, parlament şi alte
instituţii publice cu cetăţenii prin intermediul mijloacelor electronice. Informarea asupra
proiectelor de lege aflate în discuţie şi emiterea de păreri de către cetăţeni, plata taxelor de
către contribuabili, completarea unor plângeri şi petiţii online reprezintă mijloace eficiente
puse la dispoziţie de către stat pentru exercitarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor.
Aşadar sensul implementării guvernării electronice este de sus în jos (de la stat la cetăţean).
„Guvernarea electronică reprezintă procesul de reinvenţie a sectorului public prin
digitalizare şi noi tehnici de management a informaţiei, proces al cărui scop final este
creşterea gradului de participare politică a cetăţenilor şi eficientizarea aparatului
administrativ.”
Aceasta definiţie reuneşte, de fapt, cele 3 trăsături de bază ale guvernării electronice:
1) folosirea noilor tehnologii electronice în comunicare (email, chat, site-uri Internet
etc.) sau paradigma tehnică
2) aplicarea unor noi metode de management a informaţiei sau paradigma
manageriala
3) creşterea gradului de participare politică a cetăţenilor şi creşterea eficienţei
aparatului administrativ sau paradigma funcţională.
1.1 Obiectivele guvernării electronice
Obiectivele generale ale guvernării electronice sunt:
- asigurarea accesului la informaţia oficială prin intermediul paginilor WEB în
reţeaua Internet;
- prestarea serviciilor publice prin intermediul mijloacelor electronice pentru
cetăţeni şi mediul de afaceri;
- sporirea gradului de participare a cetăţenilor în procesul de guvernare;
- eficientizarea activităţii administraţiei publice prin optimizarea utilizării resurselor
materiale şi umane, precum şi a timpului prestării serviciilor;
- consolidarea democraţiei şi a instituţiilor statului de drept.
Obiectivele specifice ale guvernării electronice constituie:
- asigurarea transparenţei activităţii autorităţilor administraţiei publice;
- crearea şi implementarea sistemelor informaţionale automatizate, menite să susţină
procesele de reformă şi dezvoltare politică, socială şi economică din ţară;
- dezvoltarea infrastructurii informaţionale de stat;
- creşterea nivelului de pregătire a angajaţilor publici în domeniul tehnologiilor
informaţionale şi de comunicaţii;
- dezvoltarea cadrului juridic şi democraţia electronică.
În procesul de guvernare sunt implicaţi, în general vorbind, 3 mari clase de
participanţi:
1) participanţii publici, guvernul sau statul, atât organizaţiile de la nivel local, cât şi
cele de la nivel central [G]
2) cetăţenii ţării respective [C]
3) firmele private care organizează activităţi comerciale, luând în considerare
profitul şi activând într-un context concurenţial de piaţă. [B]
Între aceşti participanţi se nasc relaţii specifice de comunicare şi tranzacţionale
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
