Drept comparat

Studii de drept comparat au fost intreprinse pana acum in special in domeniul

dreptului privat, in sensul sau cel mai larg1. Acest fapt este cu atat mai remarcabil cand

unii isi amintesc ca radacinile istorice ale dreptului comparat sunt ,,infipte" in dreptul

public2 si ca transferul experientei legale ale statelor ,,mai vechi" pentru a sustine

dezvoltarea dreptului public si, in particular, al celui constitutional catre statele ,,mai

tinere", a avut un rol incontestabil pentru primele si a exercitat si continua sa exercite si

astazi o influenta considerabila asupra celor din urma.

Motivul acestei orientari unidirectionale a dreptului comparat catre problemele

dreptului civil il poate constitui in primul rand faptul ca nevoia practica de a-l chema in

ajutor s-a concentrat mai presus de orice in domeniul dreptului privat.

Relatiile comerciale si personale ce depasesc granitele nationale sunt in mod

traditional mai apropiate si mai mult dezvoltate intre cetateni individuali decat intre

administratiile nationale sau intre cetatenii dintr-un stat si administratia dintr-un

alt stat.

In cazul dreptului administrativ in particular, ar trebui, de asemenea,

adaugat ca acesta este un domeniu de drept relativ nou, ce s-a dezvoltat in statele

europene numai in timpul secolului al XIX-lea, cand s-a ajuns la notiunea de ,,stat

de drept". De atunci, sarcinile si autoritatea administratiei vis-a-vis de cetateni s-au

dezvoltat continuu; intr-adevar, intr-o asemenea masura, incat relatiile dintre

indivizi si administratie au egalat cantitativ volumul relatiilor legale dintre insisi

cetatenii3.

Pe fundalul unei influente in continua creste a civilizatiei vestice si al unui standard

moral, economic si chiar legal, in state diferite prin schimbul reciproc de bunuri si

idei, este greu de imaginat ca dreptul administrativ va mai ramane mult timp ,,neatins" de

dreptul comparat. Asa dupa cum afirma J. Schwarze, in ,,European Administrative Law

(Office for Official Publications of the European Communities, Sweet and Maxwell,

1992): ,,Orice teorie legala de astazi trebuie sa-si evalueze continutul utilizand dreptul

comparat, avand mereu in vedere similaritatile in continua evolutie dintre conditiile de

viata si dintre notiuni de drept din mari regiuni ale lumii si, intr-adevar, cu cat puterea de

stat intervine mai mult in relatiile legale, cu atat este mai important sa se procedeze la o

comparatie a drepturilor publice".

Inainte de a examina specificul procesului comparativ in dreptul public si in

particular in dreptul administrativ, cateva remarci generale asupra conceptului, rolul si

metodele de drept comparativ.

1 Studii de drept comparat in sfera dreptului public sunt neobisnuite. Vezi in particular M. Cappelletti,

Drept constitutional comparat, Indianapolis/N. York/Charlottesville, Virginia, 1979.

2 Acest lucru a fost demonstrat in mod impresionant de Montesquieu, fondatorul dreptului comparat

modern, in lucrarea sa Spiritul legilor. Este, de asemenea, interesant ca Aristotel a adunat si el

constitutiile grecesti si in Politica sa a dezvoltat o teorie atat comparata, cat si evaluativa a Statului.

3 J. Rivero, ,,Vers un droit commune europeen: nouvelles perspectives en droit administratif" Publications

of the European University Institute, Florence, 1978, vol. I, p. 392 si urm.

2

In ceea ce priveste conceptul o definitie unica, general recunoscuta a dreptului

comparat, nu se poate intalni nici in legislatiile nationale si nici la nivel european4.

Plecand de la sensul textual al expresiei, dreptul comparativ poate fi descris ca

punerea fata in fata a legislatiilor diferite, avand in vedere ca acest proces poate fi

extins atat la spiritul si stilul intregului sistem legal (asa-numitele

macro-comparatii), cat si la solutiile problemelor individuale, asa cum apar ele in

variatele sisteme legale in discutie (asa-numitele micro-comparatii).

Dreptul comparativ este, intai de toate, o metoda de a dobandi cunostinte. In

gradul in care expune aceasta caracteristica, el este capabil sa ofere o varietate de

solutii la probleme mai multe si mai diverse decat cele oferite de o stiinta juridica cu

preocupare nationala. Dreptul comparat imbogateste si extinde ,,gama de solutii" si

ofera persoanei care foloseste critic aceasta posibilitate de a gasi o ,,solutie mai buna"

la o problema concreta5.

Mai mult, dreptul comparat