1. Metode de sistematizare
primară a datelor statistice
Datele statistice culese prin observare caracterizează
unităţi individuale, respectiv forma de manifestare cantitativă
a fenomenelor economico sociale. Pentru a desprinde care
sunt regularităţile de producere a fenomenelor de acelaşi tip,
relaţiile de interdependenţă cu factorii care influenţează,
precum şi parametrii care dimensionează fiecare etapă în
parte, datele înregistrate se supun unor operaţii de prelucrare.
Prelucrarea statistică se referă la operaţiile de
sistematizare a datelor primare pe întreaga colectivitate şi pe
părţile ei, calculul indicatorilor absoluţi şi derivaţi, precum
şi prezentarea rezultatelor obţinute.
Folosirea tehnicii electronice de calcul permite
depozitarea informaţiilor în baze de date sau în bănci de date
care se actualizează permanent prin prelucrarea statistică,
valorificându se informaţiile curente şi fondul de date
existent.
Ordonarea datelor pe unităţi nu este suficientă deoarece
aceeaşi valoare se poate întâlni la mai multe unităţi,fapt ce ne
determină să stabilim şi frecvenţa cu care se prezintă în timp
şi spaţiu unităţile statistice. Prelucrarea statistică în sens de
sistematizare şi generalizare a datelor statistice implică
parcurgerea următoarelor etape:
a) centralizarea;
b) gruparea sau clasificarea datelor şi calculul indicatorilor
statistici absoluţi;
c) calculul indicatorilor derivaţi;
d) prezentarea rezultatelor prelucrării sub formă de serii,
tabele şi grafice;
Prelucrarea statistică fiind parte integrantă a cercetării
statistice, se face după un plan care cuprinde aspecte
metodologice şi organizatorice,modalităţile de transmitere şi
stocare a rezultatelor.
1.1. Centralizarea datelor statistice constă în
strângerea la un centru de prelucrare a tuturor formularelor şi
însumarea datelor fiecărei caracteristici în parte în scopul
obţinerii indicatorilor totalizatori, ceea ce corespunde
centralizării simple. Se poate face centralizare şi pe grupe
care presupune gruparea prealabilă a datelor şi are drept scop
cunoaşterea mai detaliată a fenomenului în scopul analizei
structurii colectivităţii. În desfăşurarea centralizării trebuie să
se respecte următoarele:
să se facă un control al datelor culese;
datele ce urmează să se totalizeze trebuie sa fie
comparabile;
grupele constituite în cadrul colectivităţii să fie
omogene.
Clasificarea şi gruparea statistică sunt instrumente de
bază în prelucrarea şi analiza datelor.
Structurarea colectivităţii în grupe omogene după
variaţia uneia sau a mai multor caracteristici de grupare se
numeşte grupare sau clasificare.
Clasificarea este o grupare făcută printr un act normativ
(grupare pe ramuri ale unităţilor industriale, gruparea pe
ocupaţii şi profesii, etc.)
Gruparea statistică este cea mai semnificativă modalitate de
sistematizare a datelor după o caracteristică numerică
(cantitativă sau nominativă). Tehnica grupării impune
parcurgerea următoarelor etape:
alegerea şi folosirea caracteristicilor de grupare;
alegerea numărului de grupe şi stabilirea mărimii
intervalelor de grupare;
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
