Problematica excluziunii si a incluziunii sociale in Romania, ca tara in proces de tranzitie, prezinta anumite specificitati generate de mostenirea comunista, dar si de insusi procesul tranzitiei. Daca exista o serie de similaritati cu tarile Occidentale in ceea ce priveste manifestarea unor forme de excluziune sociala, diferentele apar pregnant in ceea ce priveste sursele excluziunii, amploarea si intensitatea manifestarilor lor.
In tarile Occidentale sursele excluziunii sociale sunt intr-o mare masura expresii marginale ale unui sistem social rezultat in urma unui proces de dezvoltare ce s-a dovedit pana acum a fi bine structurat, coerent si functional.
In tarile in tranzitie, in mod accentuat in cele care s-au confruntat cu probleme extrem de dificile, cum este cazul Romaniei, sursele cele mai importante ale excluziunii sociale se plaseaza in insusi procesul dificil de schimbare precum si in acele procese dezagregante care il insotesc : explozia saraciei, procese de dezorganizare sociala, incongruente ale schimbarilor legislative si ale sistemului de institutii, toate petrecute intr-o perioada scurta de timp, sub variate presiuni, adesea contradictorii, interne si externe.
Criza indelungata a societatii comuniste, accentuata in anii '80, a generat profunde procese de dezagregare sociala, care s-au propagat dupa Revolutie ca o grava mostenire la care s-au adaugat si efectele nocive noi, produse ale unei tranzitii dificile.
Din acest motiv, o strategie de combatere a excluziunii sociale si promovare a incluziunii sociale in Romania, inevitabil va trebui sa se orienteze nu numai pe constructia institutionala a unei societati inclusive, dar si pe absorbtia treptata a unor masive acumulari de fenomene care conduc la dezagregare sociala, rezultate ale unei istorii supusa unor crize multiple.
1.1. Excluziunea sociala: concept si semnificatii
In discursul contemporan privind politicile sociale se utilizeaza tot mai des termenii de excluziune si incluziune sociala ca o extensie a tematicii clasice a saraciei. La randul sau, sintagma ,,masuri de combatere a saraciei" tinde sa fie inlocuita treptat cu cea de ,,promovare a incluziunii sociale". Daca tematica saraciei se referea strict la deficitul de resurse financiare, noua tematica a promovarii incluziunii sociale se refera la o problematica mult mai larga. Pe de o parte, la o gama extrem de variata de deficite de ordin social-cultural-moral-economic, iar pe de alta parte, la o orientare activa spre dezvoltarea sociala prin interventie directa, prin constructia progresiva a unei societati inclusive.
Duffy (1995) considera ca excluziunea sociala este un concept mai cuprinzator decat saracia, deoarece include nu numai lipsa mijloacelor materiale, ci si imposibilitatea de a fi inclus in diferite "retele" sociale, economice, politice si culturale. Pe langa deficitul in venituri sau consum implicat de saracie, excluziunea sociala presupune si un deficit de participare normala la viata cotidiana si activitatile sociale sub multiple forme.
Conceptul de excluziune sociala este cu mult mai recent decat cel de saracie. In 1994, Consiliul Europei definea exclusii drept ,,grupuri intregi de persoane care se gasesc, partial sau total, in afara campului efectiv de aplicare a drepturilor omului" Ideea de excluziune a aparut in 1975, in documentele CMCE Programele Europene Antisaracie au fost o noua ocazie de a aduce in prim plan conceptul. In 1988, Comisia Europeana a publicat un document in care se face referire explicita la "excluziunea sociala", pentru ca in 1989, in Carta Europeana a Drepturilor Fundamentale ale Muncitorilor, publicata de Comisia Europeana, se spune ca "in spiritul solidaritatii este important sa fie combatuta excluziunea sociala". In acelasi an, CMCE a adoptat o rezolutie privind "combaterea excluziunii sociale", in care se cerea statelor membre sa ia masuri de combatere a excluziunii sociale, iar Comisiei Europene sa urmareasca acest lucru impreuna cu statele membre Se poate spune ca termenul s-a consacrat prin cel de-al 3-lea program antisaracie (perioada 1990 - 1994) lansat de Comisia Europeana. Din acel moment, discursul politic comunitar a tins sa inlocuiasca termenul ,,saracie" cu cel de ,,excluziune sociala" ca termen central, cu o arie de cuprindere mult mai larga.
In literatura de specialitate cat si in programele politice, o definitie care ni se pare a fi completa si functionala subliniaza faptul ca
"excluziunea trebuie definita in termeni de incapacitate/ esec de integrare a unei persoane sau grup in unul sau mai multe (sub)sisteme dintre urmatoarele patru:
- sistemul democratic si legal care presupune integrare civica
- piata muncii, care promoveaza integrarea economica
- sistemul statului bunastarii care promoveaza ceea ce poate fi numit integrare sociala
- sistemul familiei si comunitatii care promoveaza integrarea interpersonala"
Excluziunea sociala se refera cu precadere la o situatie de esec privind realizarea deplina a drepturilor cetatenesti, atat datorita unor cauze structurale de natura socio-economica, cat si unor cauze de natura individuala.
Noua perspectiva de abordare a marginalizarii sociale se concentreaza pe procesul de excluziune/ incluziune, spre deosebire de perspectiva saraciei care este preponderent statica, concentrandu-se pe rezultatul unor procese economice greu modificabile. Bruto da Costa (1994) pentru a corecta perspectiva statica prezenta in abordarea tematicii saraciei propune introducerea conceptului de "saracire" care vizeaza un proces ce conduce la rezultatul (static) de saracie. Si acest proces apare doar ca un fragment, un caz particular, unidimensional, al altui proces mult mai complex, multidimensional, dinamic de excluziune sociala care are drept rezultat starea de deprivare relativa.
Whelan (1991) defineste trei tipuri de deprivare generate de absenta fortata a unor bunuri:
- deprivarea primara (lipsuri legate de alimente, haine, incalzirea locuintei);
- deprivarea secundara (absenta unor bunuri precum telefon, automobil, activitati de timp liber dorite);
- deprivarea privind casa si bunurile de folosinta indelungata (absenta unor bunuri legate de calitatea locuirii si facilitatile in cadrul locuirii).
In ceea ce priveste sursele excluziunii sociale pot fi identificate 3 tipuri distincte:
- Excluziunea structurala, produsa de configuratia sistemului social insusi: este rezultatul unor procese structurale, ca de exemplu somajul produs de mecanismele de restructurare specifice tranzitiei sau de procesele economice insasi; efectul unui deficit al politicii sociale sau al unor optiuni de politica sociala inadecvata; lipsa unui raspuns adecvat al sistemului social la o anumita nevoie. De exemplu in Romania nu a existat pana in 2003 nici un ajutor specific pentru familiile monoparentale. Pentru diferite grupuri de risc sistemul nu a avut prevazute masuri de preventie suficiente, in raport cu resursele financiare si tehnice disponibile. Tinerii care la 18 ani ies din institutiile publice de ocrotire sau din familiile de plasament nu sunt sustinuti decat ocazional, intamplator, in procesul dificil de insertie sociala.
- ALAN MURIE, "The dynamics of social exclusion and neighbourhood decline: housing, welfare regimes and the underclass", Eurex, European Online Seminar On Urban Transformations, Poverty, Spatial Segregation And Social Exclusion, University of Urbino, Istitute of Sociology, Lecture 12, 2002
- BARBU GH., STROIE S., TAMBREA N., ZAMFIR C., Poverty Size: Romania 1994, in Social Policy towards Poverty. Comparative Approach, Golinowska S.(ed.), Occasional Papers, No.8, Warsaw 1996.
- CAROLINE LANG & SUE WILKINSON "Social Inclusion", Fact Sheet, Museums & Galleries Commission, MGC Education, Access & Audience Development, 2000
- * * * Center for Economic and Social Inclusion, website: www.cesi.org.uk
- CRISTIAN UNTEANU "Putem fi cu mult mai eficienti decat am putea crede", Interviu realizat cu Comisarul european pentru ocuparea fortei de munca si afaceri sociale Anna Diamantopoulou, Bruxelles
- GRUPUL DE REFLECTIE-EVALUAREA STARII ECONOMIEI NATIONALE, ACADEMIA ROMANA, Evaluarea starii economiei nationale, Raport 1999, Un proiect deschis, Bucuresti, 1999 (in cadrul "Project on Human Dignity and Social Exclusion - Council of Europe")
- * * * Guvernul Romaniei, 2002, Planul National Antisaracie si Promovare a Incluziunii Sociale
- * * * Journal of Sociology and Social Policy, Volume 21 Number 4/5/6 2001
- * * * ,,Joint Report on Social Inclusion - Part 1: The European Union", including Executive Summary, website: europa.eu.int/comm/employment_social/soc-prot/soc-incl/joint_rep_en.htm
- *** Revista de Asistenta Sociala pe anul 2002 si 2003
- LINDA HANTRAIS, "Social Policy in the European Union", 1995,
- MANUEL CASTELLS, "End of Millennium" - 2nd edition, Oxford University Press, 2000.
- MARIAN PREDA, "Politica sociala romaneasca: intre saracie si globalizare", Editura Polirom, Iasi, 2002.
- MOLNAR M., POENARU M., Minimul de trai (pragul de saracie) in Romania, CIDE, Bucuresti, 1992.
- MOLNAR, M., Saracia si protectia sociala, Ed. Fundatiei "Romania de Maine", Bucuresti, 1999.
- RABOACA GH., BATI I., PARCIOG S., Minimul de trai, punct central de referinta pentru orientarea si fundamentarea politicii si protectiei sociale; lucrare prezentata la seminarul romano-german pe probleme de asistenta sociala, Poiana Brasov, 1994.
- RUHL CH., DAIANU D., (coord.), Tranzitia economica in Romania. Trecut, prezent si viitor, Lucrarile Conferintei "Romania 2000. 10 ani de tranzitie - trecut, prezent si viitor", Imprimeria Arta Grafica, Bucuresti, 1999.
- SAHN D., SIMLER K., Raport preliminar privind saracia in Romania, date provizorii trim.II/1994, November, Cornell University, SUA.
- Social Protection Committee, ,,Report on indicators on the field of poverty and social exclusion", 2001
- TESLIUC C. M., POP L., TESLIUC E. D., Saracia si sistemul de protectie sociala, Editura Polirom, Bucuresti, 2001.
- TONY ATKINSON (coord.), "Social Indicators - The EU and Social Inclusion", Oxford University Press, 2002
- VALCEANU G.,(coord.), Nivelul de trai minim in Romania, Study notebook, No.88, Institute for National Economy, Bucharest, 1982.
- ZAMFIR C., (coord.), Dimensiuni ale saraciei-1994, Editura Expert, Bucuresti, 1995.
- ZAMFIR C., (coord.), Politici sociale in Romania 190-1998, Editura Expert, Bucuresti, 1999.
- ZAMFIR E., (coord.), Strategii antisaracie si dezvoltare comunitara, Editura Expert, Bucuresti, 2000.
- ZAMFIR E., BADESCU I., ZAMFIR C., (coord.), Starea societatii romanesti dupa10 de tranzitie, Editura Expert, Bucuresti, 2000.
- ZAMFIR E., PREDA M., (coord.), Diagnoza problemelor sociale comunitare, Editura Expert, Bucuresti, 2000.
- ZAMFIR E., ZAMFIR C., (coord.), Tiganii. Intre ignorare si ingrijorare, Editura Alternative, Bucuresti 1993.
- ZAMFIR, C., Excluziune sociala si saracie in Romania in tranzitie, Raport national (nepublicat)
- ZAMFIR C., PREDA M., (coord), Romii in Romania, Editura Expert, Bucuresti, 2002.
- ZAMFIR C. (coord.), Saracia in Romania, Creative ID, Bucuresti, 2001.
- ZAMFIR C. (coord.), Economia informala in Romania, Creative ID, Bucuresti, 2001.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
