Sociologie

Tema 1. Obiectul sociologiei. Specificul perspectivei sociologice. Teme majore. Postulate si

principii teoretico-metodologice1

Obiective: - prezentarea conceptelor si notiunilor cheie ale disciplinei

- cunoasterea principalelor perspective teoretice ale sociologiei

Notiuni cheie: simtul comun, realitate sociala, actor social, individualism metodologic, neutralitate

axiologica, explicatie, comprehensiune

Bibliografie minimala:

Anthony Giddens, Sociologie, Bic All, Bucuresti, 2000, p. 9-24

Achim Mihu, Introducere in sociologie, Dacia, 1992, p. 7-82

Traian Rotariu, Petru Ilut (coord.), Sociologie, Mesagerul Transilvan, Cluj-Napoca, 1996, p. 5-34

Simtul comun sau ,,rationalitatea eronata"

Fiecare dintre noi observam si interpretam realitatea sociala zi de zi. Cu totii ne angajam in

speculatii si discutii despre cauzele si consecintele fenomenelor si proceselor ce le intilnim si

influenteaza viata noastra cotidiana. Din perspective individuale, unul si acelasi fenomen, acelasi

proces produce semnificatii diferite. O casa este privita si interpretata diferit de un arhitect, constructor,

hot, artist, expert in demolari, cumparator. La fel autorul unui accident, politistiul, victima si pietonul

vor privi in mod diferit infractiunea, regulile de circulatie sau legea.

Perspectivele individuale sunt intotdeauna partiale, fiindu-le imposibil sa cuprinda toate laturile

si implicatiile fenomenelor si proceselor sociale. Dar sunt obligatorii pentru a organiza observatiile,

intelege semnificatia datelor si pentru a ne ghida comportamentul si actiunile.

Perspectivele individuale sunt rezultatul propriei experiente a informatiilor si ideilor transmise

de ,,ceilalti semnificativi". Dar ele sunt conditionate foarte adesea de simtul comun. Intre simtul comun

si stiinta nu exista intotdeauna opozitie, dar recursul la experienta ocazionala si la speculatia derivata

din traditie difera esential de apelul la cunostintele oferite de stiinta si de aplicarea metodei stiintifice.

Cele mai raspindite principii ale simtului comun sunt:

- verificarea pshihologica: enuntul descriptiv este considerat adevarat daca are

suportul autoritatii, este confortabil sau familiar. Autoritatea- accentul cade pe cine

spune: prestigiu, putere, istetime, incredere personala. Confortabilitatea: acceptam

enuntul care ne place. Familiaritatea: acceptam enunturile familiare, pe care le stim

sau auzim frecvent (exemplul continuturilor media).

- Principiul definitiei verbale: conceptele enunturilor descriptive sunt definite in

termeni strict verbali. Verificarea adevarului este evitata prin utilizarea conceptelor

vagi (o mare armata va fi infrinta), legarea unui concept vag de unul precis, de unde

rezulta enunturi circulare.

- Suprageneralizarea: trecerea de la o concluzie oarecare la o generalizare cit mai

larga posibil.

- Evitarea confirmarii- refuzul ideilor altora sau a comparatiilor nefavorabile cu

propriile noastre idei. Doua cai: diferentiere, reinterpretarea ideii (rationalizari

pentru a reduce disonanta cognitiva),

1 O parte a textului este o varianta restransa a capitolului similar din volumul SOCIOLOGIE, Coordonatori T. Rotariu si P.

Ilut, Editura Mesagerul, Cluj-Napoca, 1996

- Judecata ilogica, utilizarea subterfugiilor de gindire atunci cind observatiile obtinute

in cercetare contrazic concluziile noastre. Expresia: exceptia confirma regula. Un alt

exemplu: eroarea jucatorului.

- Credulitatea naiva: abandonarea spiritului critic in judecarea informatiilor.

Nasterea sociologie a insemnat punerea sub semnul intrebarii a simtului comun in abordarea si

interpretarea fenomenelor si proceselor sociale cu care suntem confruntati.

Sociologia este stiinta si in acelasi timp constiinta de un fel deosebit.

Stiinta: proces, prin care urmarim sa cunoastem realitatea asa cum este

Produs: rezultatul aceea ce s-a aflat pina acum

Paradigma etica: comunitate guvernata de imperativele universalismului,

comunalismului (caracterul public), dezinteres ( nu propaganda), scepticism organizat.

Sociologia este stiinta, fiindca respecta elementele de baza ale metodei stiintifice:

- explicatii si interpretari fundate pe observatii concrete, factuale

- explicatiile, teoriile, interpretarile ce vin in contradictie cu teoriile anterioare

trebuiesc respinse.

- Marturiile stiintifice provin din surse competente.

- In conditii constante, acelasi fapt trebuie sa fie observat de indivizi diferiti.

- Observatiile se repeta si confirma

- Dovada stiintifica asigura baza pentru prezicerea cu a anumita precizie a repetarii

unui fapt.

- Nu exista adevaruri absolute.

Intr-o maniera simplificata, sociologia poate fi definita ca fiind studiul sistematic si sceptic al

societatii umane (Macionis, Plummer, 1998).

Observatie: termenul ,,sceptic" sintetizeaza cerinta de obiectivitate si nepartizanat ideologic.

Studiul trebuie sa fie nenormativ. Interogatiile legitime ale unui sociolog sunt ,,ce se intimpla?" si ,,de

ce se intampla?". ,,Ce trebuie sa se intample?" este o interogatie explicit normativa si este specifica

activistului sau ideologului.

In ceea ce priveste specificul perspectivei sociologice, Peter Berger (1963) mentioneaza doua

trasaturi esentiale: aceea de ,,a vedea generalul din particular" si capacitatea de ,,a vedea ceea ce este

neobisnuit in familiar". Sociologii identifica paternuri generale ale vietii sociale in comportamentul

unor indivizi particulari. Recunoscand unicitatea indivizilor, sociologii recunosc ca societatea

actioneaza in mod diferit asupra unor categorii diferite de persoane (copii comparativ cu adulti, femei

fata de barbati, bogati-saraci). Gandim sociologic atunci cand constientizam cum categoria generala

careia ii apartinem modeleaza experientele noastre de viata. Pe de alta parte, conform lui Peter Berger

prima intelepciune a sociologiei este aceea de a sti ca lucrurile nu sunt ce par a fi. Aceasta presupune

renuntarea la ideea familiara ca comportamentul uman este dora o problema de decizie individuala a

acestora si acceptarea ideii ca societatea ghideaza gandurile si dorintele noastre.

Exemplu: De ce ati ales sa urmati o facultate? A gandi sociologic inseamna a observa ca pentru

foarte multi oameni a urma o facultate este o decizie imposibila

Fundamentul perspectivei sociologice consta in intelegerea subtila, dar complexa si profunda a

modurilor in care vietile noastre reflecta experientele noastre sociale. Sociologia investigheaza legatura

dintre ceea ce face societatea din noi si ceea ce facem noi insine din noi. Activitatea noastra

configureaza lumea in care traim, fiind in acelasi timp structurata de aceasta lume (Giddens, 2000, 14)

John C. Macionis, Ken Plummer, Sociology, Prentice Hall, 1998

Achim Mihu, Introducere in sociologie, Dacia, 1992

Peter Berger, Invitation to Sociology

Achim Mihu, Antropologia culturala, Dacia, 2001

Traian Rotariu, Petru Ilut (coord.), Sociologie, Mesagerul Transilvan, Cluj-Napoca, 1996

Raymond Boudon, Tratat de Sociologie, Humanitas, Bucuresti, 1997

Anthony Giddens, Sociologie, All, Bucuresti, 2000

Achim Mihu, Sociologie generala, Napoca Star, Cluj-Napoca, 2002

Michael Haralambos, Martin Holborn, Sociology: Themes and Perspectives, Collins, London, 2001

Raymond Boudon, Texte sociologice alese, Bucuresti, Humanitas, 1990

George Murdock, Social Structure, MacMillan, New York, 1949.

Goode W., World Revolution and Family Patterns, The Free Press, New York, 1963.

Haralombos Michael, Holborn Martin, Heald Robin, Sociology, Harper Collins Publishers, 2000

Ilut Petre, Familia. Cunoastere si asistenta, Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 1994

Alexander J. C., Seidman S., Culture and Society, Cambridge University Press, 1993.

Almond Gabriel A., Verba Sydney, Cultura civica, Du Style, Bucuresti, 1996

An-Bang Yu, Kuo-Shu Yang, The Nature of Achievement Motivation in Collectivist Societies, in

Uichol Kim, Harry C. Triandis si altii, op. cit., pag.239-250

Baechler, J., Capitalismul, Institutul European, Iasi, 2001

Balle F., Medias et Societe, Paris, MontChrestian, 1990.

Baumann, Z., Etica postmoderna, Amarcord, Timisoara, 2000

Badescu Ilie, Istoria Sociologiei, ed. Porto Franco, Galati, 1994

Beck U, Beck-Gernsheim, E., Individualization and 'Precarious Freedoms': Perspectives and

Controversies of a Subject-orientated Sociology, in Detraditionalization, Helas P., Lash S., Morris P.

(editori), Blackwell, 1999, 23-49

Berger Peter L., Sociologie: contramandarea invitatiei, Sinteza, nr. 98, 1994 (b)

Boudon R., Bourricaud F., Dictionnaire critique de la sociologie, Presses Universitaires de France,

Paris, 1990

Giddens, A., Les consequences de la modernite, L'Harmattan, Paris, 1994

Giddens, A., Modernity and Self-Identity: Self and Society in the Late Modern Age, Polity Press,

Cambridge, 1991

Golding P., Murdock G., Culture, Communication and Political Economy, in Curran, Gurevitch

(editori),Mass-Media and Society, Edward Arnold:Hodder Headling Company, 1992, p.15-33

Gusfield, J., Tradition and Modernity, in Etzioni A., Etzioni-Halevy E (editori), Social Change, Basik

Books, New York, 1973

Harrison, D., The Sociology of Modernization and Development, Unwin Hyman, 1988.

Herman E. S., Chomski N., Manufacturing consent: The Political Economy Of The Mass Media,

Pantheon, New York, 1988.

Inglehart R., Modernization and Postmodernization, Cultural, Economic, and Political Change in 43

Societies, Princeton, 1997

Inkeless, A., The Modernization of Man, in Modernization, The Dybamics of Growth, Weiser M.(ed.),

Basic Books, New York, 1966

Kornblum, W., Sociology: The Central Questions, Harcourt College Publishers, 2002

Kumar, K., The Rise of Modern Society: Aspects of the Social and Political Development of the West,

Blackwell, Oxford, 1988

Lazar Judith, Sociologie de la communication de masse, Paris, Armand Collin, 1990.

Mc CLelland, D., The Impulse to Modernization, in Myron Wiser (coord.), Modernization, The

Dynamics of Growth. p.29-39,

Mc Clelland, D., The Achievement Society, Free Press, MacMillan Company, New York, 1967

Mc Quail D.., Mass Communication Theory, Londra, Sage, 1990

McQuail, Comunicarea, Institutul European, Bucuresti, 2000

Mendras H., Forse M., Le changement social, Paris, Armand Collin, 1987.

Mendras H., Forse M., Le changement social, Paris, Armand Collin, 1987.

Moore W.E., Social Change, New Jersey, Prentice-Hall, Inc., Englewood Cliffs, 1963, p.34-44.

Moore, W.E., Order and Change: Essays in Comparative Sociology, Wiley, New York, 1967.

Noble, T., Social Theory and Social Change, Mac Millan Press Ltd. 2000

Parsons T., Shills E., Towards a General Theory of Action, Free Press, 1951

Sorlin P., Mass Media, Sage, 1994

Ungureanu I., Paradigme ale cunoasterii societatii, Humanitas, Bucuresti, 1990

Valade, B., Schimbarea sociala, in Tratat de sociologie, coord. Boudon, R., Humanitas, 1997

Webster, A., Introduction to the Sociology of Development, MacMillan, 1994.

Suport de curs pentru invatamant la distanta