Sociologie

Previzualizare curs:

Cuprins curs:

Capitolul I - SOCIOLOGIA, STIINTA DESPRE SOCIETATE
1.1. Obiectul si definirea sociologiei
1.2. Fondatorii sociologiei
1.3. Sociologia romaneasca
1.4. Orientari teoretice contemporane in sociologie
1.4.1. Analiza functionalista
1.4.2. Perspectiva conflictualista
1.4.3. Structuralismul
1.4.4. Perspectiva interactionista
Capitolul II - ACTIUNEA SOCIALA
2.1. Conceptul de actiune sociala
2.2. Structura actiunii sociale
2.3. Rationalitatea actiunii sociale
2.4. Comportamentul agentului (actorului) social
Capitolul III - STRUCTURA SOCIALA
3.1. Conceptul de structura sociala
3.2. Status social
3.3. Rol social
3.4. Relatiile sociale
3.5. Institutii sociale
3.6. Societatea
3.7. Societatea si comunicarea de masa
3.8. Societate informationala
Capitolul IV - GRUPURI SOCIALE
4.1. Conceptul de grup
4.2. Motivele asocierii in grup
4.3. Structura grupului
4.4. Clasificarea grupurilor
4.4.1. Grup primar - grup secundar
4.4.2. Grup de referinta-grup de apartenenta
4.4.3. Grup intern - grup extern
4.4.4. Grup formal - grup informal
4.4.5. Grup conformist (Groupthink)
Capitolul V - SOCIALIZAREA
5.1. Conceptul de socializare
5.2. Tipurile de socializare si agentii socializarii
5.3. Socializarea in ciclurile de viata
Capitolul VI - STRATIFICAREA SOCIALA SI CLASELE SOCIALE
6.1. Stratificarea sociala
6.2. Dimensiuni ale stratificarii sociale
6.3. Mobilitatea sociala
6.4. Clasa sociala
6.5. Stratificarea sociala in Romania
Capitolul VII - GRUPURILE DE VARSTA IN SOCIETATE
7.1. Varsta
7.2. Cicluri de viata
7.2.1. Copilaria
7.2.2. Adolescenta
7.2.3. Tineretea
7.2.4. Varsta adulta
7.2.5. Batranetea
7.3. Raporturile intre generatii
Capitolul VIII - GENUL SOCIAL
8.1. Conceptul de gen social
8.2. Teorii despre genul social
8.3. Probleme sociale ale relatiilor dintre sexe
Capitolul IX - RELATIILE INTERETNICE, RASIALE SI NATIONALE
9.1. Grupul etnic
9.2. Minoritati
9.3. Atitudini fata de grupul etnic
9.3.1. Prejudecata
9.3.2. Discriminarea
9.4. Strategii ale grupurilor dominante fata de grupurile minoritare
9.5. Rasa
9.6. Rasismul
9.7. Natiunea
9.8. Structura pe nationalitati a populatiei Romaniei
Capitolul X - FAMILIA SI EDUCATIA
10.1. Familia
10.1.1. Definitie si clasificare
10.1.2. Functiile familiei
10.1.3. Problemele sociale ale familiei
10.1.4. Stiluri de viata alternative
10.2. 1.Conceptul de educatie
12.2. 2. Functiile educatiei
Capitolul XI - RELIGIA
11.1. Conceptul de religie
11.2. Functiile religiei
11.3. Organizatii religioase
11.4. Religia si schimbarea sociala
Capitolul XII - CULTURA
12.1. Conceptul de cultura
12.2. Componentele culturii
12.2.1. Simbolul
12.2.2. Limba
12.2.3. Norme
12.2.4. Valori
12.2.5. Traditii
12.3. Cultura populara
12.4. Subcultura
12.5. Contracultura
Capitolul XIII - COMUNITATEA
13.1. Conceptul de comunitate
13.2. Satul
13.3. Orasul
13.4. Orasul romanesc
Capitolul XIV - SCHIMBAREA SOCIALA
14.1. Conceptul de schimbare sociala
14.2. Sursele schimbarii sociale
14.3. Devianta
GLOSAR
BIBLIOGRAFIE

Extras din curs:

Capitolul I: Sociologia, stiinta despre societate

1.1.Obiectul si definirea sociologiei

Termenul de sociologie provine din cuvantul latin ,,socius", in traducere, social sau

societate, si cuvantul grec ,,logos" care inseamna stiinta. La un nivel foarte general,

sociologia este stiinta despre social.

Termenul de sociologie apare pentru prima oara, in 1838, la filosoful francez Auguste

Comte in Cours de philosophie positive, 1830-1842. Emile Durkheim a conferit

sociologiei statutul de ,,stiinta a faptelor sociale". Max Weber a considerat sociologia ca

stiinta care studiaza actiunea sociala.

Sociologia cuprinde o arie de probleme de o mare complexitate si diversitate. Studiul

acestor teme s-a diferentiat si s-a aprofundat, conturandu-se un sistem de discipline

sociologice, care s-a extins treptat, ajungandu-se pana la aproape 100 de discipline

sociologice. Enumeram cateva dintre ele: sociologia culturii, sociologia politica,

sociologia civilizatiilor, sociologia economica, sociologia cunoasterii, sociologia familiei,

sociologia deviantei, sociologia comunitatilor, sociologia morala, sociologia juridica,

sociologia limbii, sociologia artei, sociologia literaturii, sociologia educatiei, sociologia

muncii, sociologia industriala, sociologia rurala, sociologia urbana, sociologia religiei,

sociologia mass media etc.

Sociologia generala si disciplinele sociologice abordeaza problemele sociale in

temeiul unei paradigme, al unui ansamblu de concepte, propozitii, metode si tehnici de

cercetare, instituite ca un model de investigatie.

Circumscrierea sociologiei de alte stiinte socio-umane se reflecta in obiectul de studiu

si in problematica specifica celorlalte stiinte. Cu ce se indeletniceste sociologia? Ea

studiaza realitatea sociala dincolo de aspectele ei particulare. Finalitatea sociologiei sta in

cunoasterea, explicarea si intelegerea stiintifica a structurii si functionarii societatii

globale. In acelasi timp, sociologia cauta raspuns la o chestiune esentiala, si anume,

relatia dintre individ si societate sub toate aspectele.

Pentru delimitarea domeniului sociologiei este oportuna analiza raporturilor

sociologiei cu celelalte stiinte socio-umane.

Psihologia este stiinta care studiaza comportamentul individual si personalitatea prin

proprietati cum sunt: atitudini, nevoi, sentimente, precum si prin procese: invatare,

perceptie etc. Sociologia, spre deosebire de psihologie, se ocupa de cunoasterea relatiilor

sociale, a structurilor, interactiunilor si organizarii din societate. Psihologia studiaza

psihicul individului, iar sociologia abordeaza colectivitatile sociale.

Antropologia este stiinta despre om ca individ, grup si specie (G. Geana,

Antropologie, in Dictionar, 1993, p. 40), vazut din perspectiva biologica si sociala.

Sociologia se centreaza pe cunoasterea societatilor contemporane, pe cand antropologia

culturala are ca obiect culturile arhaice. In discursul antropologiei culturale se includ

teme referitoare la contextele de existenta a traditiilor, la civilizatia moderna in relatie cu

valori traditionale.

Stiintele economice studiaza producerea, distribuirea si consumul bunurilor si

serviciilor. Temele predilecte sunt: munca, banii, finantele, afacerile, relatiile economice

internationale etc. Spre deosebire de sociologie, aceste stiinte acorda mica atentie

interactiunii dintre oameni in activitatea economica, sau structurilor sociale din sfera

economica. Pentru sociologie, economia este mediul de producere a unor relatii sociale,

de afirmare a omului ca forta de munca in anumite contexte sociale. Evolutia gandirii

sociologice a condus la constituirea unei sociologii de ramura, sociologia economica,

orientata catre analiza sociologica a vietii economice.

Stiintele politice studiaza ideile despre organizarea politica a societatii, modurile de

guvernare, comportamentul politic, structurile de putere, miscarile politice,

comportamentul electoral, participarea politica. Sociologia include multe dintre aceste

subiecte, analizate insa ca realitati sociale. Trebuie spus ca intre sociologie si stiintele

politice deosebirile sunt mici. Baza stiintelor politice este data, indiscutabil, de

sociologie.

1.2.Fondatorii sociologiei

Auguste Comte (1798-1857) este considerat fondatorul sociologiei si primul care a

formulat conceptul de ,,sociologie" definita ca ,,stiinta a societatii". Filosoful francez a

ajuns la ideea de sociologie, urmare a conceptiei sale despre evolutia gandirii omenesti.

Stiinta parcurge trei stadii diferite: teologic, metafizic si pozitiv. Orice cunoastere intr-un

domeniu debuteaza cu stadiul bazat pe concepte teologice. Sa luam ca exemplu,

astronomia. Aceasta a oferit, in societatile primitive, explicatii la miscarile ceresti prin

actiunea unor zei, demoni sau fiinte. In al doilea stadiu, cel metafizic, locul lui Dumnezeu

este luat de principii abstracte. Conceptele teologice au fost inlocuite cu explicatii

metafizice bazate pe ratiune. Al treilea stadiu - pozitiv sau real - releva semnificatia

cunoasterii stiintifice rezultata din observarea relatiilor si interdependentelor guvernate de

legi: ,,spiritul pozitiv consta, mai ales, in a vedea pentru a prevedea, pentru a cerceta ceea

ce este, cu scopul de a descoperi ceea ce va fi, pe baza teoremei universale a

transformabilitatii legilor naturii". (Course de philosophie positive). In demersul sau

privind sistemul stiintelor, Comte propune o ierarhizare a stiintelor, in care prioritatea o

detine matematica urmata de astronomie, fizica, chimie, biologie, sociologie. Stiinta

despre societate este conceputa ca fiind cea mai complexa.

Filosoful francez divide studiul societatii in statica sociala, axata pe studiul structurii

societatii, si dinamica sociala, orientata spre studiul schimbarii sociale si al dezvoltarii

institutionale. Este de retinut ca, pentru Comte, societatea dispune de multe caracteristici,

asemanatoare celor tipice pentru organismele vii, dar societatea este un organism diferit

de cel din lumea animalelor. De asemenea, Comte a conceput societatea ca un organism

bazat pe ordine, dependenta de existenta comunitatii de idei impartasita de membrii sai.

Prin urmare, sociologia este stiinta preocupata de cunoasterea realitatii sociale distincte

de biologic si organic.

Aceste idei au avut o influenta puternica asupra conceptiilor lui Herbert Spencer si

Emile Durkheim.

Observații:

Termenul de sociologie provine din cuvantul latin ,,socius", in traducere, social sau societate, si cuvantul grec ,,logos" care inseamna stiinta. La un nivel foarte general, sociologia este stiinta despre social.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Sociologie.pdf
Alte informații:
Tipuri fișiere:
pdf
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
204 pagini
Imagini extrase:
204 imagini
Nr cuvinte:
92 339 cuvinte
Nr caractere:
496 638 caractere
Marime:
1.43MB (arhivat)
Publicat de:
Emanoil Chivu
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Sociologie
Tag-uri:
Grupul etnic, Status social, Structura grupului, Structuralismul, Perspectiva conflictualistã, Analiza funcţionalistã, Fondatorii sociologiei, Sociologia româneascã
Predat:
la facultate , Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti
Materie:
Sociologie
Profesorului:
Constantin Schifirnet
Sus!