Politici publice

Elemente de teorie economica a sectorului public

1.

Introducere in economia sectorului public. Ipoteze metodologice

2.

Alocarea resurselor si piata: calculul economic si activitatea

antreprenoriala

3.

Statul in economia contemporana. Functiile guvernului in societate

4.

Externalitati s i bunuri publice. Productia in sectorul public

5.

Alocarea resurselor si statul: imposibilitatea calculului economic si

managementul birocratic

6.

Teoria alegerii publice si modelul principal-agent in sfera politica

II. Elemente aplicative in analiza sectorului public

7.

Educatia publica - argumente si limite

8.

Sa natatea publica - argumente s i limite

9.

Dimensiunea sectorului public: implicatii privind progresul

economic

10.

Perspectivele sectorului public in contextul globaliza rii

11.

Concluzii generale

1.Conceptul de politica publica in lit franceza

- In literatura franceza (Many si Thoening)

- un continut - activitatea publica apare sub forma unui continut. Pentru generarea rezultatelor se mobilizeaza resurse examinate de analist ca o problema de cercetare pt actiune.

- un program - o PP nu se reduce la un act punctual luat in considerare in mod izolat (ceea ce face ministrul intr-o anumita zi intr-un anumit dosar).

- o orientare normativa - activitatea publica nu este rezultatul unor raspunsuri aleatorii ci este expresia finalitatilor si preferintelor pe care decidentul nu poate decat sa le accepte pentru care este responsabil.

- un factor coercitiv - activitatea publica provine din natura autoritara cu care este investit actorul guvernamental.

- un resort social - o PP se defineste prin cetatenii ale caror situatii, interese, comportamente sunt afectate de aceste acte si dispozitii.

2. Definitii explicate ale PP

Thomas Dye: "tot ceea ce actorii guvernamentali hotarasc sa faca sau sa nu faca" - totalitatea actelor organelor administrative.

-stabileste clar ca organele adm elaboreaza pol pub

-evidentiaza ca acestea implica o alegere

Anglo-saxona: transpunerea prioritatilor politice si a principiilor guvernului in in programe si punerea lor in practica pentru a fz schimbarile dorite.

Guy Peters: "ansamblul activitatilor care afecteaza direct sau indirect cetatenii"

-opereaza pe 3 niveluri: alegerile publice (public choices), rezultatele politicilor (policy outputs) si impactul politicilor (policy impact)

3. Conceptul de policy making, policy cycle

Policy making

- Proces analitic

Din perspectiva rezolvarii probl, policy making reprezinta cautarea de solutii pentru probl existente, facand apel la rationalitate in vederea indeplinirii scopurilor publice.

Cheia procesului de elaborare a politicii consta in definirea corecta a probl, identificarea si analiza unui set de solutii adecvat, selectarea alternativei care rezolva cel mai bine probl.

Se pot utiliza tehnici analitice precum analiza cost-beneficiu, analiza cost-eficacitate, programarea liniara si alte tehnici de optimizare. Vom sti ca am reusit atunci cand probl a fost rezolvata sau cand sporesc beneficiile obt de pe urma programului public.

Mai mult decat abordarea analitica a procesului de elaborare a polticii este important setul de activitati si abordari numit rationality project care reprezinta un lung proces de rationalizare a PP, prin maximizarea realizarii obiectivelor publice.

- Proces politic

Din perspectiva procesului de elaborare a politicii, atentia cade asupra conflictelor si dezacordurilor, asupra luptelor pentru a controla procesul de luare a deciziei, asupra urmaririi propriului interes si eforturilor de a defini scopurile publice.

Politica ocupa un loc central in procesul politic deoarece suntem diferiti in ceea ce priveste valorile, credintele si sentimentele.

Venim cu background-uri diferite care ne fac sa preferam diferite definiri ale problemei si diferite solutii pt rezolvarea probl. Politica are un renume prost datorita acestei incercari de acaparare a purerii in scopuri personale.

Atunci cand ne referim la elaborarea politicii ca un proces politic trebuie sa intelegem valorile care se reflecta in acest proces, diferitele aspecte care divizeaza oamenii si induc acestora diferitele perceptii asupra scopurilor publice, necesitatea de a rezolva conflictele daca actiunea este posibila pe cale democratica.

Policy cycle

Ciclul politicilor explica politicile ca pe o succesiune logica de pasi: definirea probl, implementarea, evaluarea). Impartirea pe etape are ca scop facilitarea intelegerii acesteia si crestea transparentei.

Conditionari:

-sa fie corespunzator nevoilor si ob strategiei din care face parte

-sa fie aplicat de pers cu roluri si atributii clare

-sa coincida cu res financiare, de investitii si prioritatile

-sa se aplice termenul strategiei

-sa fie corelat cu alte prog si proiecte

4. Inventarierea principalelor abordari ale studierii politicii dupa Howlett si Ramesh

- Studiile privind analiza naturii regimului politic - un mod de org a sistemului politic - erau considerate drept o cale de a intelege procesul de constituire a PP. PP variaza in functie de natura sistemului politic si a legaturii sale cu societatea si au incercat sa analizeze infl exercitate asupra luarii deciziilor.

- Studii ce au vizat identificarea unor variabile cauzale in constituirea PP sau ceea ce au fost denumiti factori determinanti.

- Studii care se concentreaza asupra continutului politicilor - natura probl politice si caile menite sa o solutioneze determina de multe ori felul in care politica va fi tratata de sistemul politic respectiv.

- Studii care se axeaza asupra impactului PP si asupra rezultatelor acesteia - analizele acestora vizeaza cercetarea cantitativa a legaturilor dintre anumite programe guv si care folosesc tehnici de deductie statistica pentru a stabili relatii cauzale intre diferitele tipuri de activitati.

5. Caracteristicile studiilor privind PP

- Natura interdisciplinara a studiilor, care preia elemente de la mai multe discipl:

-stiinta politica (procesul prin care se iau deciziile privind politicile)

-adm pb (rolul birocratiei in formularea politicii si implementarea deciziilor)

-econ (rationalitatea instrumentala, cost/beneficii)

-sociologie (clasa, statutul si probl sociale)

-psihologie (logica, valori si etica)

-istorie, matematica.

- Dimensiunile aplicative ale studiului.

Dorinta de a furniza infm care ar putea conduce la rezolvarea mai buna a probl publice reprezinta o slabiciune prin perceptia acestui domeniu ca fiind lipsit de merit stiintific, pentru ca se foloseste gresit PP ca instrument de aparare. Stiinta politica preocupata de formularea PP si ingineria sistemelor matematice care aplica deciziile la PP raspund in esenta unor preocupari diverse ale AP.

6. Diferenta intre analiza si design PP si analiza si studiu

Analiza politicilor se bazeaza pe elaborarea unor metodologii pentru determinarea rezultatelor unei anumite politici si pentru a realiza comparatii intre politici alternative in ceea ce priveste rezultatele lor.

Aceasta pp o privire neutra, expertul studiaza o PP fara sa-si asume vreo alternativa vreo alternativa prestabilita, o alegere precisa si din mai multe optiuni posibile. Analiza consta in identificarea tuturor consecintelor pe care le implica toata alternativele disponibile precum si in descrierea lantului de efecte previzibile.

Analiza tr sa raspunda la doua intrebari:

-care sunt alternativele de actiune imaginabile dpdv politic pe care actorul guv le poate lua in considerare in situatia in care se afla?

-Cum si de ce o astfel de alternativa si nu alta apare pe scena politica?

Policy design desemneaza o abordare mult mai angajata, mai activa, in acest caz analistul nu se mai limiteaza la simpla observare a alternativelor ci elaboreaza el insusi astfel de alternative.

Expertul isi exprima preferinta pentru un rezultat final care trebuie obtinut, pentru un efect concret care trebuie indus.

Odata tinta aleasa, el va modela apoi mj si solutii care au cele mai mari sanse de a genera rezultatul dorit.

O alta distinctie se face intre studiul PP si analiza PP care are la baza gradul de neutralitate si interesele politice ale analistilor.

Studiile PP se refera la metapolitica si sunt axate pe intelegerea proceselor de constituire a PP, in timp ce analizele PP sunt conduse de functionari sau de org private de think tank si sunt axate pe conceperea politicii reale.

Primele sunt descriptive si explicative, in timp ce acestea din urma au o orientare mai curand prescriptiva.

7. Tipuri de analisti

Durning si Osuna:

- Tehniciani obiectivi: considera ca tine de responsabilitatea lor sa asigure consultanta in formularea obiectivelor si implicit a consecintelor generale de politicile propuse.

- Consultantii pentru client: intra in responsabilitatea lor sa sigure consultanta in formularea politicilor tinand cont de integritatea analitica.

- Activistii in directia probl: resping ideea de neutralitate valorica si credinta conform careia optiunile de selectie a valorilor este mai bine sa fie lasate pe mana politicienilor.