Ocuparea fortei de munca in Uniunea Europeana

Previzualizare curs:

Cuprins curs:

Capitolul 1. Munca si ocupare. Delimitari conceptuale / 3
Capitolul 2. Ocuparea fortei de munca si statul bunastarii / 13
Capitolul 3. Abordari sociologice clasice asupra muncii: Karl Marx, Emile Durkheim, Max Weber / 25
Capitolul 4. Politica UE cu privire la ocuparea fortei de munca. Directii generale / 44
Capitolul 5. Strategia Europeana de Ocupare. Abordare din perspectiva ciclului de viata / 62
Capitolul 6. Strategia Europeana de Ocupare. Egalitatea de gen / 79
Capitolul 7. Migratia fortei de munca in UE. Romania in context european / 97

Extras din curs:

Capitolul 1

Munca si ocupare. Delimitari conceptuale

Concepte

Munca

Populatia ocupata

Ocupare totala

Rata de ocupare

Somaj

Rata somajului

Populatia activa

Statut profesional

Obiectivul general al capitolului

Sa prezinte principalele concepte referitoare la munca si ocupare

Obiectivele specifice

1.

Sa scoata in evidenta dimensiunea culturala a definirii muncii

2.

Sa faca distinctia intre munca si ocupare

3.

Sa creeze abilitatile de operare cu aceste concepte

Ce este munca?

Munca nu este doar un efort pentru a obtine o recompensa economica, ci si o sursa a statusului fundamental sau un mod de a petrece cea mai mare parte a zilei. Munca este atat un mijloc de a-ti satisface nevoile de stima si de autorealizare, cat si o forma de alienare sau, asa cu specifica ideologia de sorginte marxista, o forma de exploatare a omului de catre om existenta in societatea capitalista. Munca a fost asociata si cu detinutii aflati in taberele de munca (din regimul comunist) care au construit canalul Dunare - Marea Neagra, cu lagarele de munca naziste al caror slogan ,,Munca te elibereaza" justifica genocidul.

Enciclopedia de semnificatii atasate muncii este vasta. Nu o epuizam aici, dar mai adaugam asocierea muncii cu o modalitate de integrare si recunoastere sociala. Munca poate fi o pedeapsa pentru pacatul original, o modalitate de exprimare a credintei

religioase, un mijloc de a evita ispita carnii, de a castiga bunavointa lui Dumnezeu, sau de a construi Regatul lui Dumnezeu pe pamant. Munca este asimilata unui tip de dependenta contemporana numita in limba engleza workalcholic, dar si unei poveri pe care o eviti sau de care incerci sa te dispensezi cat poti de repede.

Toate aceste perspective fac dificila definirea termenului de ,,munca", dar, totodata, ii imbogatesc continutul cu o multime de nuante. Alaturi de alte cuvinte pe care le folosim fara sa avem dubii cu privire la semnificatiile lor, ,,munca" ridica foarte multe probleme atunci cand ne propunem s-o definim.

Etimologic, termenul ,,munca" isi are originea in cuvantul din limba slava ,,muka", care inseamna chin. In limba rusa, m??? poate fi folosit in expresiile ,,chin cumplit" sau ,,chinurile creatiei". Pentru munca grea sau munca rutiniera depusa in jurul gospodariei, in romaneste se foloseste si verbul ,,a roboti", care isi are originea tot intr-un cuvant slav, robota, care inseamna munca. De aici vine si substantivul ,,robota", care era obligatia iobagilor din Transilvania catre feudali sau a taranilor saraci din Tarile Romane pentru boieri. Plecand de la aceeasi radacina, scriitorul ceh Karel Capek a folosit pentru prima data cuvantul ,,robot" in anul 1921 intr-o piesa de teatru stiitifico-fantastica, la sugestia fratelui sau.

Maurice Godelier (1980), analizand reprezentarile muncii, stabileste etimologia cuvantului ,,munca" in limbile franceza si greaca. In limba franceza, ,,travailler" (a munci) vine din cuvantul latinesc ,,tripaliare (tortura cu tridentul), ,,ovrer" vine din latinescul ,,operarus (om al durerii), iar ,,gagner" (a castiga) vine din cuvantul ,,waidajan" din limba franca, care insemna a jefui sau a cauta de mancare. Tot in limba franceza, ,,gage" (salariu) isi are originea in cuvantul franc ,,waddi", care a insemnat motiv de a plati, o garantie sau, mai tarziu, slujitor (aceeasi origine o are si cuvantul englezesc ,,wage", adica salariu). In limba greaca, nu exista un singur cuvant pentru munca in general, ci o serie de termeni particulari: ,,ponos" (activitate dureroasa), ,,ergon" (sarcina avuta in agricultura sau in razboi), ,,poein" (a face), ,,portein" (a face, a actiona) si ,,technai" (tehnica sau activitate care implica anumite procese secrete). Si pentru evrei, cuvantul ,,munca" are etimologic o radacina care asociaza munca cu o activitate neplacuta: ,,avodah" (munca) are aceeasi radacina cu ,,eved" (sclav) (Grint, 1991/1998, 14).

Bibliografie:

Andreescu, Gabriel si Severin, Adrian. (2001). Un concept romanesc al Europei Federale. In Un concept romanesc privind viitorul Uniunii Europene (pp. 17-54), Iasi: Polirom.

Arango, Joaquin. (2000). Explaining migration; a critical view. International Social Science Journal, LII, 3, 283-296.

Arber, Sara, Attias-Donfut, Claudine (eds). (2000). The Myth of Generational Conflict. The Family and the State in Ageing Societies. Londra: Routledge.

Barr, Nicholas. (2001). The Welfare State as a Piggy Bank. Information, Risk, Uncertainty, and the Role of the State. Oxford: Oxford Univeristy Press.

Badescu, Ilie. [1994](2002). Istoria sociologiei. Perioada marilor sisteme. Bucuresti: Editura Economica.

Beveridge, William. [1944](1960). Full Employment in a Free Society, Londra: George Allen & Unwin Ltd.

Borjas, George J. [1996] (2005). Labor Economics. New York: McGraw-Hill.

Bourdieu, Pierre. [1998](2003). Dominatia masculina. Bucuresti: Editura Meridiane.

Bradshow, Jonathan, Finch, Naomi si Mayhew, Emese. (2005). Financial Incentives and Mother's Emplyment: A Comparative Perspective. In Peter Sanders (Ed.). Welfare to work in Practice. Social Security and Participation in Economic and Social Life (pp. 107-128). Aldershot: Ashgate.

Casey, Bernard. H. (2004). The OCDE Jobs Strategy and the European Employment Strategy: Two Views of the Labour Market and the Welfare State. European Journal of Industrial Relations, 10, 329-352.

Comisia Europeana. (2003). Adequate and Sustainable Pensions. Joint Report by the Commission and the Council.

Consiliul European. (2000). Presidency Conclusions. Lisbon European Council 23 and 24 March 2000. (http://europa.eu.int/ISPO/docs/services/docs/2000/jan-march/doc_00_8_en.pdf, accesat la data de 16.01.2008).

Constantinescu, Monica. (2002). Teorii ale migratiei internationale. Sociologie Romaneasca, 3-4, 93-114.

Deacon, Bob, Hulse, Michelle si Stubbs, Paul. (1997). Global Social Policy. International Organizations and the Future of Welfare. Londra: Sage Publications.

Durkheim, Emil. [1893](2001). Diviziunea muncii sociale. Bucuresti: Editura Albatros.

Durkheim, Emil. [1895](2003). Regulile metodei sociologice. Bucuresti: Editura Antet.

Eliade, Mircea. [1957](2005). Sacru si profanul. Bucuresti: Humanitas.

Esland, Geoff si Salaman, Graeme. (1980). The Politics of Work and Occupation. Milton Keynes: The Open University Press.

Espig-Andersen, Gosta. [1990](1997). The Three Worlds of Welfare Capitalism. Cambridge: Polity Press.

Espig-Andersen, Gosta, Gallie, Duncan, Hemerijck, Anton si Myles, John. (2002). Why We Need a New Welfare State, Oxford: Oxford University Press.

Etzioni, Amitai. [2001](2002). Societatea monocroma. Iasi: Editura Polirom.

Ferreol, Gilles (coord.). [2000](2001). Dictionarul Uniunii Europene. Iasi: Editura Polirom.

Fitzpatrick, Tony. (2001). Welfare Theory: An Introduction. New York: Palgrave.

Frunzaru, Valeriu. (2006). Solidaritatea sociala in contextul reformei sistemelor de pensii. Calitatea vietii, 3-4, 363-373.

Frunzaru, Valeriu. (2007). Sistemul de pensii romanesc. O evaluare din perspectiva europeana. Bucuresti: Editura Economica.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Alte informații:
Tipuri fișiere:
pdf
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (1 voturi)
Anul redactarii:
2011
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
119 pagini
Imagini extrase:
119 imagini
Nr cuvinte:
40 839 cuvinte
Nr caractere:
217 171 caractere
Marime:
846.31 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Master
Tip document:
Curs
Domeniu:
Sociologie
Data publicare:
17.01.2019
Structură de fișiere:
  • Ocuparea fortei de munca in Uniunea Europeana.pdf
Predat:
Facultatea de Comunicare si Relatii Publice , Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti (master)
Specializare:
comunicare manageriala si resurse umane
Materie:
politici ocupationale in UE
An de studiu:
II
Profesorului:
Lector univ. dr. Valeriu Frunzaru
Nota primita:
Nota 10

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
Migratia fortei de munca in Uniunea Europeana si necesitatea programelor de protectie sociala a...
"Rezultatele vastei consultari care a precedat Cartea Alba sunt clare : in ciuda situatiilor...
Aceasta politica cuprinde urmatoarele domenii Ocuparea fortei de munca si politica sociala...
INTRODUCERE Pe masura ce Uniunea Europeana continua sa isi extinda granitele, diferentele intre...
I. Consideratii teoretice I.1. Ocuparea fortei de munca La baza descrierii pietei muncii se...
Sus!