Ocuparea forței de muncă în Uniunea Europeană

Capitolul 1

Muncă și ocupare. Delimitări conceptuale

Concepte

Muncă

Populația ocupată

Ocupare totală

Rata de ocupare

Șomaj

Rata șomajului

Populația activă

Statut profesional

Obiectivul general al capitolului

Să prezinte principalele concepte referitoare la muncă și ocupare

Obiectivele specifice

1.

Să scoată în evidență dimensiunea culturală a definirii muncii

2.

Să facă distincția între muncă și ocupare

3.

Să creeze abilitățile de operare cu aceste concepte

Ce este munca?

Munca nu este doar un efort pentru a obține o recompensă economică, ci și o sursă a statusului fundamental sau un mod de a petrece cea mai mare parte a zilei. Munca este atât un mijloc de a-ți satisface nevoile de stimă și de autorealizare, cât și o formă de alienare sau, așa cu specifica ideologia de sorginte marxistă, o formă de exploatare a omului de către om existentă în societatea capitalistă. Munca a fost asociată și cu deținuții aflați în taberele de muncă (din regimul comunist) care au construit canalul Dunăre - Marea Neagră, cu lagărele de muncă naziste al căror slogan „Munca te eliberează” justifica genocidul.

Enciclopedia de semnificații atașate muncii este vasta. Nu o epuizăm aici, dar mai adăugăm asocierea muncii cu o modalitate de integrare și recunoaștere socială. Munca poate fi o pedeapsă pentru păcatul original, o modalitate de exprimare a credinței

religioase, un mijloc de a evita ispita cărnii, de a câștiga bunăvoința lui Dumnezeu, sau de a construi Regatul lui Dumnezeu pe pământ. Munca este asimilată unui tip de dependență contemporană numită în limba engleză workalcholic, dar și unei poveri pe care o eviți sau de care încerci să te dispensezi cât poți de repede.

Toate aceste perspective fac dificilă definirea termenului de „muncă”, dar, totodată, îi îmbogățesc conținutul cu o mulțime de nuanțe. Alături de alte cuvinte pe care le folosim fără să avem dubii cu privire la semnificațiile lor, „munca” ridică foarte multe probleme atunci când ne propunem s-o definim.

Etimologic, termenul „muncă” își are originea în cuvântul din limba slavă „muka”, care înseamnă chin. În limba rusă, mўқи poate fi folosit în expresiile „chin cumplit” sau „chinurile creației”. Pentru munca grea sau munca rutinieră depusă în jurul gospodăriei, în românește se folosește și verbul „a roboti”, care își are originea tot într-un cuvânt slav, robota, care înseamnă muncă. De aici vine și substantivul „robotă”, care era obligația iobagilor din Transilvania către feudali sau a țăranilor săraci din Țările Române pentru boieri. Plecând de la aceeași rădăcină, scriitorul ceh Karel Čapek a folosit pentru prima dată cuvântul „robot” în anul 1921 într-o piesă de teatru știițifico-fantastică, la sugestia fratelui său.

Maurice Godelier (1980), analizând reprezentările muncii, stabilește etimologia cuvântului „muncă” în limbile franceză și greacă. În limba franceză, „travailler” (a munci) vine din cuvântul latinesc „tripaliare (tortura cu tridentul), „ovrer” vine din latinescul „operarus (om al durerii), iar „gagner” (a câștiga) vine din cuvântul „waidajan” din limba francă, care însemna a jefui sau a căuta de mâncare. Tot în limba franceză, „gage” (salariu) își are originea în cuvântul franc „waddi”, care a însemnat motiv de a plăti, o garanție sau, mai târziu, slujitor (aceeași origine o are și cuvântul englezesc „wage”, adică salariu). În limba greacă, nu există un singur cuvânt pentru muncă în general, ci o serie de termeni particulari: „ponos” (activitate dureroasă), „ergon” (sarcină avută în agricultură sau în război), „poein” (a face), „portein” (a face, a acționa) și „technai” (tehnică sau activitate care implică anumite procese secrete). Și pentru evrei, cuvântul „muncă” are etimologic o rădăcină care asociază munca cu o activitate neplăcută: „avodah” (muncă) are aceeași rădăcină cu „eved” (sclav) (Grint, 1991/1998, 14).

Andreescu, Gabriel și Severin, Adrian. (2001). Un concept românesc al Europei Federale. În Un concept românesc privind viitorul Uniunii Europene (pp. 17-54), Iași: Polirom.

Arango, Joaquin. (2000). Explaining migration; a critical view. International Social Science Journal, LII, 3, 283-296.

Arber, Sara, Attias-Donfut, Claudine (eds). (2000). The Myth of Generational Conflict. The Family and the State in Ageing Societies. Londra: Routledge.

Barr, Nicholas. (2001). The Welfare State as a Piggy Bank. Information, Risk, Uncertainty, and the Role of the State. Oxford: Oxford Univeristy Press.

Bădescu, Ilie. [1994](2002). Istoria sociologiei. Perioada marilor sisteme. București: Editura Economică.

Beveridge, William. [1944](1960). Full Employment in a Free Society, Londra: George Allen & Unwin Ltd.

Borjas, George J. [1996] (2005). Labor Economics. New York: McGraw-Hill.

Bourdieu, Pierre. [1998](2003). Dominația masculină. București: Editura Meridiane.

Bradshow, Jonathan, Finch, Naomi și Mayhew, Emese. (2005). Financial Incentives and Mother’s Emplyment: A Comparative Perspective. În Peter Sanders (Ed.). Welfare to work in Practice. Social Security and Participation in Economic and Social Life (pp. 107-128). Aldershot: Ashgate.

Casey, Bernard. H. (2004). The OCDE Jobs Strategy and the European Employment Strategy: Two Views of the Labour Market and the Welfare State. European Journal of Industrial Relations, 10, 329-352.

Comisia Europeană. (2003). Adequate and Sustainable Pensions. Joint Report by the Commission and the Council.

Consiliul European. (2000). Presidency Conclusions. Lisbon European Council 23 and 24 March 2000. (http://europa.eu.int/ISPO/docs/services/docs/2000/jan-march/doc_00_8_en.pdf, accesat la data de 16.01.2008).

Constantinescu, Monica. (2002). Teorii ale migrației internaționale. Sociologie Românească, 3-4, 93-114.

Deacon, Bob, Hulse, Michelle și Stubbs, Paul. (1997). Global Social Policy. International Organizations and the Future of Welfare. Londra: Sage Publications.

Durkheim, Emil. [1893](2001). Diviziunea muncii sociale. București: Editura Albatros.

Durkheim, Emil. [1895](2003). Regulile metodei sociologice. București: Editura Antet.

Eliade, Mircea. [1957](2005). Sacru și profanul. București: Humanitas.

Esland, Geoff și Salaman, Graeme. (1980). The Politics of Work and Occupation. Milton Keynes: The Open University Press.

Espig-Andersen, Gosta. [1990](1997). The Three Worlds of Welfare Capitalism. Cambridge: Polity Press.

Espig-Andersen, Gosta, Gallie, Duncan, Hemerijck, Anton și Myles, John. (2002). Why We Need a New Welfare State, Oxford: Oxford University Press.

Etzioni, Amitai. [2001](2002). Societatea monocromă. Iași: Editura Polirom.

Ferreol, Gilles (coord.). [2000](2001). Dicționarul Uniunii Europene. Iași: Editura Polirom.

Fitzpatrick, Tony. (2001). Welfare Theory: An Introduction. New York: Palgrave.

Frunzaru, Valeriu. (2006). Solidaritatea socială în contextul reformei sistemelor de pensii. Calitatea vieții, 3-4, 363-373.

Frunzaru, Valeriu. (2007). Sistemul de pensii românesc. O evaluare din perspectivă europeană. București: Editura Economică.