Primul mare precursor al investigatiei sociologice empirice, Aristotel (383 - 322 i.e.n.), scria in
cartea intai a Metafizicii ca filosofia s-a nascut din uimire. Acelasi lucru se poate spune si despre
sociologie. Daca filosofii si-au indreptat privirea spre stele, punandu-si intrebari despre originea
Universului si, apoi, despre caracterul cunoasterii insesi, sociologii au privit Terra intrebandu-se despre
existenta omului in societate si, mai tarziu, despre modalitatile de cunoastere a traiului laolalta al
oamenilor. Claude Javeau (1988) apreciaza ca sociologia nu a depasit, ca alte stiinte, ,,stadiul discutiilor
despre fundamentele cunoasterii in domeniu". Vom comenta aceasta problema intr-un alt capitol al
lucrarii; acum sa vedem ce intrebari au formmulat ,,analistii clasici" ai vietii sociale.
Asa cum preciza C. Wright Mills (1916 - 1962), ei au incercat sa raspunda la trei grupe de intrebari,
si anume:
o ,,Care este structura acestei societati particulare ca intreg? Cum difera ea de alte oranduiri sociale?
Care este, in interiorul societatii, semnificatia fiecarei trasaturi particulare pentru continuitatea ei si pentru
transformarea ei?" (Mills, 1959/1975, 35).
Promotorul sociologiei contestatare din America anilor 1950-1960 remarca faptul ca sociologia se
preocupa in primul rand de ,,interrelatiile si interdependentele componentelor societatii, precum clasele
sociale, formele fundamentale ale muncii, fortele de socializare majore (structura familiei, educatia,
organizatiile sociale), regulile si formele controlului social care organizeaza o societate" (Baker,1988, 6).
o Cel de-al doilea grup de probleme care au stat si raman in atentia sociologiei il constituie intrebarile
de tipul: ,,Ce loc ocupa aceasta societate in istoria omenirii? Ce mecanisme duc la schimbarea ei? Care
este locul acesteia in dezvoltarea umanitatii in ansamblul ei si care este semnificatia ei pentru aceasta
dezvoltare? Care sunt influentele pe care le sufera si pe care le exercita aspectele studiate in cadrul
perioadei istorice in care se manifesta? si, in ce priveste aceasta perioada, care sunt trasaturile ei
esentiale? Prin ce se deosebeste ea de alte perioade? Care sunt modurile ei caracteristice de faurire a
istoriei?" (Mills,1959/1975, 35).
Daca primul grupaj de intrebari viza structura sociala, acest al doilea grupaj are in vedere
schimbarea sociala.Sociologii incearca sa inteleaga si sa explice stiintific schimbarile din societate de-a
lungul istoriei: schimbarile din structura familiei, modificarea formelor de socializare,
transformarea muncii, deplasarea centrului de greutate a vietii sociale spre organizatiile formale etc.
o In fine, al treilea grup de intrebari se concentreaza asupra studiului personalitatii si a raporturilor
individ-societate: ,,Ce tipuri de barbati si femei predomina in aceasta societate si in aceasta perioada? si
ce tipuri vor predomina in viitor? Cum sunt ele selectate si formate, emancipate si reprimate, senzibilizate
si opacizate? Ce tipuri de natura umana se reveleaza in conduita si caracter in aceasta societate, in aceasta
perioada? si ce semnificatie are pentru natura umana fiecare dintre trasaturile societatii pe care le
examinam?" (Mills,1959/1975, 35-35).
TEHNICI DE CERCETARE SOCIOLOGICA 5
Cele trei grupuri de intrebari identificate de C. Wright Mills in opera marilor sociologi, indiferent de
problemele specifice pe care le-au abordat, reflecta conceptia autorului despre obiectul sociologiei ca
studiu al influentelor reciproce dintre om si societate, dintre biografie si istorie.
Imaginatia sociologica permite intelegerea relatilor dintre istorie si biografie, pornind de la premisa
ca fiecare individ isi traieste biografia intr-o perioada istorica determinata, contribuind la configurarea
societatii si fiind, in acelasi timp, un produs al societatii.
Intrebarile care si le-au pus si le pun in continuare analistii sociali ii framanta si pe oameni obisnuiti,
fara o imaginatie sociologica educata, sistematica. Cine nu s-a intrebat dupa evenimentele din decembrie
1989: ce societate edificam? Prin ce se diferentiaza aceasta de societatea totalitara de care ne-am
despartit? Cum influenteaza economia de piata asigurarea drepturilor omului? Oamenii se intreaba: de ce
a crescut exploziv infractionalitatea? De ce au scazut productia si nivelul de trai? Care sunt cauzele
extinderii ca o plaga a coruptiei? Ce fel de oameni sunt cei care si-au schimbat instantaneu convingerile
politice declarate? Prin ce se caracterizeaza intreprinzatorul ca tip uman impus de societatea in tranzatie
de la totalitarism la democratie? Cum se exercita justitia sociala in perioada de tranzitie postcomunista?
Neavand calitatea spirituala a imaginatiei sociologice, ,,forma cea mai fertila a constiintei de sine",
oamenii necultivati sociologic nu reusesc sa vada legatura inseparabila dintre viata individului si istoria
societatii, nu inteleg seismele sociale, evolutia sociala rapida si faptul ca vechile norme si valori nu ii mai
pot orienta intr-o lume a concurentei si confliectelor.
Este scopul cercetarii din domeniul stiintelor sociale comportamentale de a explica necazurile
personale si conflictele sociale, de a propune modalitati de depasire a nelinistei, anxietatii, panicii sau
indiferentei si apatiei. ,,Epoca noastra este cea a nelinistei si a indiferentei" - spunea C. Wright Mills in
urma cu mai mult de patru decenii. Aceasta caracterizare este de o mare actualitate pentru societatea
romineasca de azi. De aceea cercetarea socioumana trebuie sa evidentieze care sunt valorile amenintate si
cine le ameninta; ea trebuie sa contribuie la depasirea
Bailey, Kenneth D. s1978t(1982). Methods of Social Research (editia a II-a). New York: The Free
Press
Baker, Therese. (1988). Doing Social Research. New York: McGraw-Hill Book Company.
Bardin, Laurence. (1977). L'Analyse de contenu. Paris: P.U.F.
Berger, Peter L. s1966t(1999). Construirea sociala a realitatii. Bucuresti: Editura Univers.
Bernard, Claude. s1865t(1958). Introducere in studiul medicinii experimentale. Bucuresti: Editura
Stiintifica.
Boudon, Raymond (ed.). s1992t(1997). Tratat de sociologie. Bucuresti: Editura Humanitas.
Boudon, Raymond si altii (eds.). s1993t(1996). Dictionar de sociologie. Bucuresti: Editura Univers
Enciclopedic.
Bulai, Alfred. (2000). Focus-grupul in investigatia sociala. Bucuresti: Editura Paideia.
Burke, Peter. s1992t(1999). Istorie si teorie sociala. Bucuresti: Editura Humanitas.
Caplow, Theodore. (1970). L'Enquete sociologique. Paris: Armand Colin.
Chelcea, Septimiu. (2000). Cum sa redactam in domeniul stiintelor socioumane. Bucuresti: Editura
SNSPA
Chelcea, Septimiu. (2001). Meotodologia cercetarii sociologice. Metode cantitative si calitatzive.
Bucuresti: Editura Economica.
Chelcea, Septimiu, Marginean, Ioan si Cauc, Ion. (1998). Cerecetarea sociologica. Metode si tehnici.
Deva: Editura Destin
Denzin, Norman K. si Linkoln, Yvonna S. (eds.). (1994). Handbook of Qualitatve Research. Thousand
Oaks: SAGE Publications, Inc.
Durkheim, Emile. s1895t(1974). Regulile metodei sociologice. Bucuresti: Editura Stiintifica.
Durkheim, Emile. s1897t(1993). Despre sinucidere. Iasi: Institutul European.
Ferreol, Gilles (ed.).s1995t(1998). Dictionar de sociologie. Iasi: Editura Polirom.
Ghiglione, Rodolphe si Matolon, Benjamin. (1991). Les Enquetes sociologiques. Theories et pratique.
Paris: Armand Colin
Giddens, Anthony. s1989t(2000). Sociologie. Bucuresti: Editura All.
Grawitz, Medeleine. (1992). Methodes des sciences sociales. Paris: Dalloz.
Gusti, Dimitrie (ed.). (1940). Indrumari pentru monografiile sociologice. Bucuresti: Institutul de
Stiinte Sociale al Romaniei.
Hammersley, Martyn (ed.). (1993). Social Research. Philosophy, Politics and Practice. Londra:
Routledge.
Herseni, Traian. (1969). Metodologia cercetarilor sociologice de la Boldesti. In Sociologia militans.
Metode si tehnici sociologice (pp. 25-55).
Ilut, Petru. (1997). Abordarea calitativa a socioumanului. Concepte si metode. Iasi: Editura Polirom.
King, Gary, Keohane, Robert si Verba, Sidney. s1994t(2000). Fundamentele cercetarii sociologice.
Iasi: Editura Polirom.
Konig, Rene (ed.). (1967). Handbuch der empirisches Sozialforschung (2 vol.). Stuttgart: Ferdinand
Enke Verlag.
Kuhn, Thomas S. s1962t(1976). Structura revolutiilor stiintifice. Bucuresti: Editura Stiintifica si
Enciclopedica.
Laplatine, Francois. s1996t(2000). Descrierea etnografica. Iasi: Editura Polirom.
Lewis, Oscar. s1961t(1978). Copiii lui Sanchez. Bucuresti: Editura Univers.
Mayntz, Renate, Holm, K. si Hubner, P. (1969). Einfuhrung in die Methoden der empirische
Soziologie. Koln: Westdeutscher Verlag.
Marginean, Ioan. (1982). Masurarea in sociologie. Bucuresti: Editura Stiintifica si Enciclopedica.
Marginean, Ioan. (2000). Proiectarea cercetarii sociologice. Iasi: Editura Polirom.
Miftode, Vasile. (1995). Metodologia sociologica. Metode si tehnici de cercetare sociologica. Galati:
Editura Porto-Franco.
Mihailescu, Ioan. (2000). Sociologie generala. Bucuresti: Editura Universitatii din Bucuresti.
Mihu, Achim. (1973). ABC-ul investigatiei sociologice (2 vol.). Cluj-Napoca: Editura Dacia.
Mihu, Achim. (1992). Introducere in sociologie. Cluj-Napoca: Editura Dacia.
Cunoasterea comuna si cunoasterea stiintifica a vietii sociale
o Cunoasterea comuna: caracteristici
o Caracteristicile cunoasterii stiintifice
o Rolul paradigmelor in cercetarea stiintifica
o Cunoasterea stiintifica si valorile sociale
o Termeni cheie
o Probleme recapitulative
Primul mare precursor al investigatiei sociologice empirice, Aristotel (383 - 322 i.e.n.), scria in
cartea intai a Metafizicii ca filosofia s-a nascut din uimire. Acelasi lucru se poate spune si despre
sociologie. Daca filosofii si-au indreptat privirea spre stele, punandu-si intrebari despre originea
Universului si, apoi, despre caracterul cunoasterii insesi, sociologii au privit Terra intrebandu-se despre
existenta omului in societate si, mai tarziu, despre modalitatile de cunoastere a traiului laolalta al
oamenilor. Claude Javeau (1988) apreciaza ca sociologia nu a depasit, ca alte stiinte, ,,stadiul discutiilor
despre fundamentele cunoasterii in domeniu". Vom comenta aceasta problema intr-un alt capitol al
lucrarii; acum sa vedem ce intrebari au formmulat ,,analistii clasici" ai vietii sociale.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
