Imaginarul Politic

Experienta postcomunista pe care natiunile din Europa Centrala si de Rasarit o

traverseaza de aproape 15 ani se caracterizeaza, intre altele, si prin cautarea aproape obsesiva

a identitatii sau prin incercarea de a o regindi si chiar redescoperi, dupa decenii lungi de

ocultare. In mare masura, crizele politice grave care au traversat societatile iesite din

comunism dupa 1989 (precum cele din fosta Iugoslavie) s-au datorat, in mare masura, unei

identitati redescoperite si violent afirmate. ,,Retraim in Europa de Est - observa Jacques

Rupnik in 1990 - un proces de revalorizare a identitatilor particulare"1. Fie ca este vorba de

identitatea nationala, de cea europeana (inca intr-un stadiu de proiect - aproape - utopic) sau

de identitatea lingvistica, regionala, minoritara etc., intelegerea modului cum au luat si iau

nastere imaginile unor comunitati despre ele insele si despre vecinii lor este esential pentru

viitoarea arhitectura a comunitatii europene. Din acest motiv, un studiu dedicat chestiunilor

identitare are nu numai o valoare teoretica. El are si o utilitate practica, in masura in care,

ajutindu-ne sa ne intelegem mai bine pe noi insine si pe ceilalti, serveste interesului comun al

coabitarii. Acesta este, de altfel, si rostul succintelor reflectii reunite in paginile care urmeaza.

1. Consideratii introductive. Concepte, definitii, metode.

Domeniul imaginarului nu este numai complicat de definit, ci si neobisnuit de greu de

circumscris din punct de vedere tematic si metodologic. Prin insasi natura sa, imaginarul

constituie obiectul de interes al mai multor discipline, fie ca este vorba de istoria religiilor,

istoria artelor si a literaturilor, de istoria stiintelor si a ideologiilor, de istoria mentalitatilor sau

de antropologia istorica. ,,Toate isi impart vastul domeniu al imaginarului, descurajind orice

1 Apud Anton Sterbling, Unterdruckung, Ideologie und der untergrundige Fortbestand von

Mythen in Dittmar Dahlmann, Wilfried Potthoff (Hrsg.), Mythen, Symbole und Rituale. Die

Geschichtsmachtigkeit der Zeichen in Sudosteuropa im 19. und 20. Jahrhundert, Peter Lang,

Europaische Verlag der Wissenschaften, s. a., p. 290.

1. Concepte, definitii, metode

2

tentativa de decolonizare"2. Cea dintii concluzie ferma referitoare la imaginar este ca statutul

sau este esentialmente ambiguu; o ambiguitate determinata, in mare masura, tocmai de

universalitatea si varietatea insertiilor sale ca domeniu de analiza si, nu mai putin, ca subiect

al curiozitatii stiintifice.

Imaginarul s-a individualizat, in ultimii ani, in cadrul acestor multiple cercetari ca

urmare atit a respectului din ce in ce mai pronuntat pentru pluralism, propriu epocii noastre,

cit si a sentimentului ca adevarata explicatie a experientelor tragice ale veacului care sta

tocmai sa se incheie se gaseste la un nivel mult mai profund decit cel al cauzalitatii

conventionale. Pe de alta parte, curiozitatea tot mai vie din ultimii ani pentru fenomenele si

tipurile de experienta paranormale, onirice si abisal-psihologice, asociata cu voga neobisnuita

a insolitului si fantasticului - sesizabila mai cu seama la nivelul produselor de larg consum

vehiculate de mass-media - au alimentat un soi de contracultura populara pe care am putea-o

fara gres numi a irationalului, cu atit mai sensibila la rolul reprezentarilor, al viselor, miturilor

si utopiilor, cu cit aceiasi factori, multa vreme neglijati, au inceput sa intre si in zona de

interes a specialistilor. Nu sint putini aceia care ar fi tentati sa vorbeasca aici despre o

veritabila ,,intoarcere a refulatului": multa vreme marginalizate ca urmare a inclinatiilor

scientiste, rationaliste si materialiste ale civilizatiei europene din ultimele doua secole

(marxismul fiind, in aceasta privinta, printre cele mai elaborate formule), aceste fenomene

par, intr-adevar a-si lua astazi o spectaculoasa revansa. Acest context explica foarte bine

diversitatea preocuparilor in acest domeniu foarte larg. Fie ca s-au ocupat de imaginarul

politic si de expresiile mitologice care il definesc (conspiratia, salvatorul, virsta de aur,

unitatea etc.)3, de utopiile istorice si de imaginarul escatologic4, de viziunile asupra lumii ori

de raporturile mitului cu istoria5, de geografia imaginara si de arhetipuri6 (lista poate

2 Cf. Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, Bucuresti, Humanitas, 2000, p. 11.

3 Cf. Raoul Girardet, Mythes et mythologies politiques, Paris, 1986 (acum si in limba romana:

Mituri si mitologii politice. Traducere de Daniel Dimitriu. Prefata de Gabriela Adamesteanu, Iasi,

Institutul European, 1997).

4 Norman Cohn, The Pursuit of Millenium, London, 1957 (tradusa in limba

ANDERSON, Benedict, Comunitati imaginate. Reflectii asupra originii si raspindirii

nationalismului. Traducere de Roxana Oltean si Ioana Potrache, Bucuresti, Editura Integral, 2000.

2. BOIA, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, Bucuresti, Humanitas, 2000.

3. Idem, Doua secole de mitologie nationala, Bucuresti, Humanitas, 1999,

4. Idem, Istorie si mit in constiinta romaneasca, Bucuresti, Ed. Humanitas, 1997.

5. BURGUIERE, Andre, REVEL, Jacques (sous la direction de), Histoire de France. L'Etat et les

pouvoirs, par Robert DESCIMON, Alain GUERY, Jacques LE GOFF, Pierre LEVEQUE, Pierre

ROSANVALLON. Volume dirige par Jacques LE GOFF, Paris, Editions du Seuil, 1989.

6. GIRARDET, Raoul, Mythes et mythologies politiques, Paris, 1986 (acum si in limba romana: Mituri

si mitologii politice. Traducere de Daniel Dimitriu. Prefata de Gabriela Adamesteanu, Iasi, Institutul

European, 1997).

7. KOLARZ, Walter, Mituri si realitati in Europa de Est. Traducere de Oana Suditu. Cuvint inainte de

Lucian Leustean, Iasi, Polirom, 2003.

8. LE GOFF, Jacques, Imaginarul medieval. Eseuri. Traducere de Marina Radulescu, Bucuresti, Ed.

Meridiane, 1991.

9. LOTH, Wilfried, Europaische Identitat in historischer Perspektive, Discussion Paper C113/2002, p.

4-7, Zentrum fur Europaische Integrationsforschung/Center for European Integration Studies,

Rheinische Friedrich-Wilhelms-Universitat Bonn, http://www.ZEI.de.

10. MACH, Zdzislaw, Symbols, Conflict, and