Adresarea IP

O adresa IP este un sir de 32 de biti ce identifica doua lucruri: o retea si o statie in cadrul acelei retele. Forma in care sunt folosite totusi adresele IP nu este cea binara, astfel incat cand spunem adresa IP aveam mai degraba in minte reprezentarea zecimala a patru octeti, separati prin trei puncte.

Astfel pentru o adresa IP data: 10110001000001000001011000001000, vom separa mai intai bitii in grupuri de cate 8 biti: 10110001.00000100.00010110.00001000 si in final vom converti fiecare grup in zecimal: 177.4.22.8.

Desi aceasta noua exprimare inlesneste semnificativ lucrul cu adresele IP, aduce unele limitari legate de usurinta de a discerne intre portiunea de retea si cea de statie din cadrul adresei IP. Incercarea de a pastra reprezentarea zecimala ca model de referinta pentru IP si de a clarifica distinctia intre cele doua componente ale adresei IP a dus la definirea claselor de adrese IP.

Clasele de adrese IP

In tabelul urmator sunt prezentate cele 5 clase definite pentru spatiul de adrese IP.

Clasa Primii biti Nr. biti retea Nr. retele Nr. biti statie Nr. statii Domeniul de valori

A 0... 8 126 (27-2) 24 16.777.214 (224-2) 1.0.0.0 -

126.255.255.255

B 10... 16 16.382 (214-2) 16 65.534 (216-2) 128.0.0.0 -

191.255.255.255

C 110... 24 2.097.150 (221-2) 8 254 (28-2) 192.0.0.0 -

223.255.255.255

D 1110... Adrese Multicast 224.0.0.0 -

239.255.255.255

E 11110... Rezervat 240.0.0.0 -

254.255.255.255

O adresa IP de retea este o adresa pentru care toti bitii de statie sunt 0. O astfel de adresa este folosita pentru identificarea intregii retele, aceasta fiind in fapt forma relevanta a oricarei adrese ce calatoreste peste Internet.

O adresa IP de broadcast sau de difuzare este o adresa pentru care toti bitii de statie sunt 1. Un pachet destinat unei astfel de adrese va ajunge la toate statiile din aceeasi retea.

Clasa A

A fost proiectata pentru a satisface cerintele ridicate de retele de mari dimensiuni. Astfel pentru definirea retelei va fi folosit doar primul octet, ramanand pentru identificarea statiei 24 de biti, adica mai mult de 16,7 milioane de posibilitati. Din tabelul de mai sus se poate observa ca domeniul de valori pentru clasa A nu include retelele 0.0.0.0 si 127.0.0.0, acestea fiind rezervate. Clasa de adrese 0.0.0.0 nu este folosita datorita posibilelor confuzii cu rutele implicite, in vreme ce clasa 127.0.0.0 este rezervata pentru adrese de loopback, in scopul monitorizarii si testarii.

Tot din studiul numarului de statii din tabelului de mai sus se observa eliminarea a cate doua adrese dintre cele ce pot fi alocate statiilor, pentru fiecare dintre clasele rutabile. Cele doua adrese sunt: adresa de retea si adresa de broadcast.

Clasa B

O clasa de adrese B este definita de valorile primilor doi biti din adresa IP, acesti primi doi biti fiind 10. Respectand aceasta constrangere rezulta ca toate adresele IP ale caror prim octet se afla intre 10000000 si 10111111, adica intre 128 si 191, apartin unei clase B.

Campul de retea pentru o clasa B va cuprinde primii doi octeti, dar cum primii doi biti ai primului octet sunt fixati, ne raman doar 14 biti pentru a crea clase B. Pentru definirea statiilor vom avea la dispozitie ultimii doi octeti, adica 16 biti. Astfel vom obtine 16.384 retele, fiecare avand un numar maxim de statii de 65.533.

Clasa C

Clasele C se definesc prin alocarea primilor 3 octeti pentru definirea retelei si doar a ultimilor 8 biti pentru distingerea intre statiile aceleiasi retele. Primii trei biti din primul octet trebuie sa fie 110, adica valoarea acestui prim octet trebuie sa se afle intre 192 si 223 pentru ca o adresa sa apartina unei clase C.

Desi numarul claselor C depaseste 2 milioane, numarul de statii pentru fiecare dintre aceste retele este de doar 254.

Clasa D