Cruciadele - cauze împrejurări preparative

Operatiunile militare de cea mai mare anvergura pe care le-a intreprins Occidentul medieval,cruciadele au constituit si sub alte raporturi un moment semnificativ al istoriei civilizatiei.Considerate mult timp(pana catre 1806) exclusiv sub raportul lor religios,in realitate aceste expeditii au avut drept cauze(si rezultate) elemente de natura diferita-economice,sociale,politice,morale,-desi au fost mobilizate si s-au desfasurat sub lozinca ,,razboiul sfant",de eliberare a Ierusalimului si a ,,Sfintului Mormant " de sub ocupatia ,,paganilor" musulmani.

Cruciadele au avut,drept precedente,contraofensivele lumii crestine-timp de aproape patru secole-in sensul inlaturarii dominatiei Islamului.In acest sens,momentele principale au fost :Reconquista din Spania(unde luptasera si cavalerii francezi in 1064,1073,1088)vazuta de papalitate ca un ,,razboi sfant"si care,virtual se incheiase la inceputul secolului XIII ;asa-numita ,,epopee bizantina",razboaiele duse de Imperiul Bizantin contra ofensivei musulmane,indeseobi intre 960-1030 ;actiunile militare ale marilor orase italiene Pisa si Genova,care in 1015 cuceresc Sardinia ocupata de arabi,intinzandu-si controlul si asupra coastelor Algeriei si Tunisiei ;eliberarea de catre normanzi a Siciliei si a Maltei(1061-1092),dupa ce acestea fusesera timp de doua secole posesiuni arabe ;in fine,lupta tenace a armenilor de a-si apara credinta si patria contra musulmanilor.

Nici unul dintre aceste precedente insa nu au constituit premise necesare ale cruciadelor.Pe de alta parte,rezultatele obtinute atunci au fost serios compromise sau amenintate cand,catre mijlocul secolului al XI-lea,conducerea spirituala si politica a lumii trece de la arabi la turcii seldjucizi.Prada incursiunilor lor de jaf au cazut marele orase Antiohia,Niceea,Smirna si Ierusalim.

In ajunul primei cruciade,Orientul Mijlociu traversa o perioada de criza.Cele doua imperii musulmane rivale-al turcilor seldjucizi din Siria si al arabilor fatimizi din Egipt-nu erau in situatia de a opune un front redutabil unei ofensive organizate a unei armate bine dotate cum era cea a cavalerilor occidentali.Imperiul Bizantin de asemenea :nu putuse opri inaintarea turcilor,armata sa fusesera distrusa in 1071,insusi imparatul Romanos Diogenes cazuse prizonier,imperiul isi pierduse multe posesiuni(intre care,in 1105,si Antiohia),in timp ce din nord pecenegii si normanzii din Sicilia ii creau probleme grele.Teritoriile care ii furnizasera soldati erau acum sub controlul turcilor ;incat, armata n-avea alta solutie decat sa recurga la mercenari.Imparatul se adreseaza papei si catorva principi din Occident,cerandu-le ajutor,ceea ce ar fi constituit,in fond,tot o forma de mercenariat,caci latinii ar fi urmat sa accepte controlul bizantin.

Biserica era,intr-adevar interesata sa ia initiativa organizarii unei mari expeditii militare.Printre altele,spera ca,dupa schisma declarata in 1054,sa-si refaca totusi influenta si sa-si subordoneze Biserica Orientala :ceea ce i-ar fi sporit considerabil nu numai prestigiul(atat asupra printilor occidentali cat si in Rasarit),ci si veniturile,prin intermediul numeroaselor dioceze care s-ar fi creat.Biserica conta,probabil,si pe sprijinul material si eventual militar pe care corpul expeditionar l-ar fi primit din partea Bizantului.

Deocamdata,conditiile minime trebuiau asigurate la plecare.Multi din cavalerii care plecau in cruciada-precum si muti tarani care ii insoteau - isi daruiau bunurile Bisericii ;sau,si le lasau in grija Bisericii(care,intre timp,le exploata) ;sau,imprumutau sume de bani,lasandu-