Testarea psihologică. Aptitudini și inteligență

Obiectivele cursului

Cursul îsi propune să furnizeze studenţilor noţiunile teoretice si cunostinţele

metodologice fundamentale în domeniul testării psihologice, cunoasterea si înţelegerea

specificului testării psihologice a aptitudinilor si a inteligenţei. Obiectivele cursului

vizează: dezvoltarea abilităţilor de operaţionalizare a conceptelor de bază utilizate în

testarea psihologică; familiarizarea studenţilor cu principalele instrumente

psihodiagnostice utilizate în testarea psihologică a aptitudinilor; cunoasterea principalelor

teste de evaluare a aptitudinilor cognitive, a aptitudinilor mnezice si a aptitudinilor

creative; formarea deprinderilor de lucru cu testele psihologice si dezvoltarea abilităţilor

de evaluare psihologică.

2

Conţinutul cursului

Tema I. TESTAREA PSIHOLOGICĂ. FUNCŢIILE TESTĂRII PSIHOLOGICE

Testarea psihologică este o activitate complexă de investigare a individului,

realizată prin intermediul instrumentelor psihodiagnostice (teste, chestionare), în scopul

cunoasterii caracteristicilor sale psihice definitorii.

Obiectivele testării psihologice vizează două domenii importante:

1. Evaluarea aptitudinilor - măsurarea proceselor psihice senzoriale si cognitive,

respectiv, cunoasterea nivelului lor de dezvoltare si funcţionare.

2. Evaluarea trăsăturilor de personalitate - cunoasterea structurii personalităţii si

stabilirea profilului psihologic.

Testele psihologice constituie o bază metodologică importantă pentru studierea

comportamentului si psihicului uman. Oricare dintre dimensiunile vieţii psihice sau dintre

componentele sistemului psihic uman ( SPU) poate constitui obiectul testării psihologice:

- procesele psihice senzoriale (senzaţii, percepţii, reprezentări);

- procesele psihice cognitive (gândire, memorie, imaginaţie);

- procesele stimulator-energizante ( motivaţie, afectivitate);

- procesele reglatoare ( limbajul, atenţia, voinţa);

- dimensiunile personalităţii (factorii de personalitate, trăsăturile caracteriale sau

temperamentale etc.).

În sens restrâns, prin testare psihologică se înţelege administrarea de teste în

scopul evaluării si diagnozei psihice a individului. În sens larg, testarea psihologică

desemnează un demers psihodiagnostic complex, care se bazează pe un ansamblu de

strategii si tehnici (testul psihologic, observaţia, interviul, analiza produselor activităţii)

utilizate pentru cunoasterea si evaluarea condiţiei psihologice a individului. După

Minulescu (2003, p.10), psihodiagnoza este activitatea specifică în care examinatorul

foloseste diferite tipuri de instrumente pentru a obţine informaţii valide despre structura,

dinamica psihică si personalitatea unei persoane.

3

În literatura de specialitate sunt enumerate si descrise funcţii multiple ale testării

psihologice. Minulescu (2003, p.27) identifică nouă funcţii ale psihodiagnozei:

1. evaluarea trăsăturilor si capacităţilor psihice individuale;

2. evidenţierea cauzelor care au condus spre o anume realitate psihică prezentă, în

special în cazul disfuncţiilor sau tulburărilor psihice;

3. prognoza (funcţia prognostică), respectiv, anticiparea evoluţiei probabile a

comportamentului persoanei;

4. evidenţierea cazurilor de abatere, în sens pozitiv sau negativ, de la o normă

(etalon) de dezvoltare psiho-comportamentală;

5. validarea (demonstrarea funcţionalităţii) programelor de învăţare si formare;

6. formarea unor capacităţi de cunoastere si autocunoastere;

7. utilizarea psihodiagnozei în deciziile din domeniul consilierii si orientării

vocaţionale;

8. sprijinul deciziilor în demersul din psihoterapie, asistenţă, consultanţă

psihologică;

9. verificarea unor ipoteze stiinţifice, utilizarea testelor, ca instrumente de

cercetare, în cadrul experimentelor stiinţifice.

Ne vom referi în cele ce urmează la trei funcţii mai relevante ale testării

psihologice: a). funcţia evaluativă; b). funcţia decizională; si c). funcţia de verificare a

ipotezelor stiinţifice.