Psihologie

Datele obtinute prin diferite forme de investigatie psihologica se prezinta adesea in forma numerica sau sunt aduse, gratie unei operatii de codare, la o forma numerica, astfel incat se preteaza la o prelucrare matematica, in particular, statistica. Spre exemplu, intr-o experienta de laborator se inregistreaza frecventa, durata ori amplitudinea unei reactii in functie de stimulii aplicati; intr-o activitate sau o proba practica se numara raspunsurile exacte, ca si erorile; altadata, se noteaza timpul de executie a unei miscari sau actiuni, timpul de reactie pentru raspuns, timpul de evocare a unui material din memorie ori de asociere a unor cuvinte etc. De asemenea, in probe de invatare se marcheaza numarul de repetitii sau incercari necesare pana la obtinerea curbei cu platou, precum si volumul materialului retinut in diferite unitati de timp s.a.m.d.

Cand este vorba de influenta unor factori fizici (stimuli vizuali, acustici, tactili) se masoara - pe baza aparatelor cunoscute - anumiti parametri fizici: intensitate, frecventa, greutate s.a. De notat ca variabilele brute, adica sirul de numere cu care opereaza psihologul rezulta fie in mod direct din citirea aparatelor - cum este cazul indicilor de timp sau al parametrilor fizici -, fie din insumarea de puncte, cum este cazul testelor creion - hartie sau alte probe. Alteori, datele apar din totalizari pe rubrici ordonate ale unui tabel sau protocol de observatie, cum va reiesi din exemplul ce urmeaza.

Exemplu:

Un proces de investigare ce ia forma observatiei pune, de regula, in joc o grila de observatie, care ofera cadrul de clasificare a datelor, rubricile tabelului de inregistrare a faptelor urmarite.

Pentru a surprinde, de pilda, anumite trasaturi de temperament in comportarea prescolarului sau a scolarului mic se organizeaza un joc - denumit conventional "transportul cuburilor" - caruia i se impun anumite cerinte. Copilul trebuie sa transporte cu lopatica pe un traseu dat (dus si intors) un numar crescand de cuburi (3, 4, 5, 10), purtand coloana acestora cu mana dreapta fara sa o sprijine cu cealalta mana. In caz de esec (pierderea vreunui cub, rasturnarea coloanei etc.) proba se reia de la inceput. Se inregistreaza succesiunea probelor, reactiile verbale si motorii care insotesc indeplinirea sarcinii, continutul sau felul acestor reactii in functie de succes/insucces, reluarea probei etc. Tabelul 2.1., adaptat dupa I. A. Samarin (1954), reda un fragment dintr-un asemenea protocol. Rubricile tabelului alcatuiesc grila de observare a comportamentului.

Tabelul 2.1.

Suc-ce-siu-nea

pro-

belor Cu-

buri

trans-

por-tate Pre-zenta

reac-

tiilor

ver-

bale Caracterul reactiilor verbale Pre-zenta reac-tiilor mo-trice Caracterul reactiilor motrice Alte

Obser-vatii

Auto-stimu-lare Se

plan-ge de greu-tatea sar-cinii Re-fuz Alte re-actii ver-bale pre-cipi-tare ener-vare Refuz

pasiv Distra-geri mo-trice Reac-tii vege-tative

1 3 +! + - - - + - - + -

2 4 + +! - - - - - - - -

3 5 +!! + + - - + - - - +

.

.

( Adaptat dupa I. A. Samarin, 1954)

Dupa cum se vede, este vorba de strangerea unei informatii mai mult calitative:

s-a notat prezenta sau absenta reactiilor verbale si motorii (cu "+", respectiv "-"), apoi felul sau continutul acestora, manifestarea cu insistenta a unei trasaturi (marcata cu semnul exclamarii). Documentul care consemneaza datele obtinute si modul de recoltare se numeste protocol. Efectuand totalizari pe coloane in tabelul de date, se obtin frecvente diferite pentru anumite tipuri de reactii, care se pun in corelatie cu tipul temperamental al subiectului. Datele observatiei ne apar condensate sub forma de efective sau frecvente, corespunzator unor tipuri de raspuns.

Sub presiunea unor cerinte de ordin practic, nevoia de masurare s-a extins, dupa cum se vede, de la masurarea fizica la cea psihologica. Trebuie insa precizat ca psihologia nu dispune de unitati de masura asa cum se intalnesc ele in fizica. Spre exemplu, un copil retine dintr-o proba de memorie 8 cuvinte din 15 sau patru trasee dintr-un labirint. Rezultatul testelor se exprima numeric prin insumarea elementelor memorate. Nu este precizat insa daca traseele respective sau cuvintele sunt echivalente intre ele pentru a fi doar numarate, totalizate in cota atribuita subiectului. De asemenea, nu este precizat modul de comparare intre memoria cuvintelor si aceea a traseelor pentru a le "compune" intr-un indice cantitativ unic. Asadar, nu sunt conturate aici unitati de masura (cf. J. Piaget, 1972).

Conceptul de masurare este luat in psihologie in continutul sau cel mai larg si anume, in sensul de operatie prin care se atribuie numere datelor discrete sau continue ce urmeaza a fi evaluate. Un exemplu familiar in aceasta privinta ar fi evaluarea si notarea scolara, care reprezinta in final un mod de codare numerica (de la 1 la 10) a rezultatelor la invatatura. Numai ca notele finale presupun un act de apreciere care comporta oricum un grad de subiectivitate. In schimb investigatiile psihologice tind si reusesc in numeroase situatii sa obtina date obiective, independente de persoana care face cercetarea. Montajele de laborator, tehnica de notare a probelor psihologice, analiza produselor activitatii, ca si observarea sistematica permit - cum s-a aratat mai sus - inregistrarea unor fapte precise, colectarea in cele din urma a unei informatii numerice. Exprimand anumite date in forma numerica, suntem tentati sa facem in continuare operatii aritmetice cunoscute: adunarea, inmultirea, impartirea etc. Or, fenomenele psihice - cum vom vedea - impun anumite restrictii in aceasta privinta; trebuie sa existe un paralelism (izomorfism) intre tratarea numerica si proprietatile faptelor studiate.

Masurarea psihologica, luata in sensul larg de aplicare a numarului la datele obtinute, prezinta o anumita gradatie, definita de tipurile de scale intalnite in investigatiile concrete. Folosind terminologia lucrarilor de metodologie psihologica (Stevens, 1951; Suppes si Zinnes, 1963; Coombs, 1963; Faverge, 1965; Reuchlin, 1963; Rouanet, 1987 s.a.) vorbim de diferite tipuri de scale: scale nominale, scale ordinale, scale de intervale s.a. Intre acestea se gasesc si tipuri intermediare, de exemplu scale hiperordinale (intre scale ordinale si scale de interval). Felurile amintite de scari sau scale denumesc trepte succesive de masurare intr-un domeniu dat.

- Scale nominale sau calitative - definesc primul nivel al masurarii, de fapt al pre-masurarii. Acesta este nivelul curent in observatie si anchete.

A utiliza o scala nominala inseamna a clasifica sau repartiza datele (rezultatele), dupa o serie de nume sau categorii diferite (disjuncte), astfel incat fiecare element (raspuns, observatie etc.) sa-si gaseasca locul intr-o categorie si numai intr-una singura. Orice tipologie constituie in acest sens o scala nominala. In

Abdi H. (1987). Introduction ou traitemant statistique des donnees experimentale, Grenoble:

Presses Universitaire de Grenoble.

Faverge, J.M. (1965). Methodes statistiques en psychologie appliquee. t.III, Paris, P.U.F.

Jaccard J & Becker, M. (1997). Statistics for the behavioral sciences (third edition), Brooks, Cole Publishing Company, Pacific Grove.

Rouanet, H., Le Roux, B., Best, C. (1987). Statistique en sciences humaines: procedures naturelles, Paris, Bordas.

Spence, J., Underwood, B.J., Duncan, C.P., Cotton, J.W. (1968). Elementary statistics, New York, Appleton