Psihologie

Sectiunea "a cunoaste" din prezenta lucrare va sintetiza cele mai importante aspecte referitoare la ce

trebuie sa stii pentru a ameliora procesul educativ. Oferim in continuare cateva exemple generale:

- Trasaturile psihice ale unei persoane (personalitatea) pot fi determinate in mod stiintific cu ajutorul

unor instrumente specifice (teste, chestionare, etc.). Desi la prima vedere par inofensive, aceste

instrumente utilizate necorespunzator pot genera complicatii grave si neasteptate. Tocmai de aceea,

fiecare instrument este insotit de instructiuni care specifica, printre altele, si ce competente trebuie sa

detina persoanele care le utilizeaza. In fiecare unitate scolara exista consilierul psihologic, persoana

pe care profesorul poate sa o consulte atunci cand considera ca sunt aspecte care ii depasesc

competenta. Poti gasi detalii despre metodele de investigatie oferite de psihologie in cursul 2.

- Probabil ca ai observat, inclusiv in sistemul educational, axarea cu preponderenta pe dezvoltarea

proceselor psihice cognitive. Insa, asa cum un calculator nu poate functiona fara energie electrica, in

acelasi mod nici psihicul uman nu poate functiona fara energie psihica. Consultand schema sintetica a

psihicului ai observat ca rolul de declansare, reglare, sustinere si dirijare a energiei psihice nu este

indeplinit de procesele cognitive, ci de cele reglatorii. In acest sens, concepte precum inteligenta

emotionala, motivare sau vointa devin chiar mai importante decat cele de inteligenta sau rezolvarea

problemelor. Detalii in cursurile 7 si 8.

Referindu-ne la coordonatele generale care definesc psihologia educatiei putem surprinde urmatoarele

aspecte:

- Se afirma ca psihologia este o stiinta "cu trecut lung si istorie scurta" deoarece, pe de o parte, tentative

privind intelegerea si influentarea comportamentului au existat de la inceputurile umanitatii dar, pe de

alta parte, o abordare stiintifica a acestor aspecte este de natura recenta. Acesta este motivul pentru

care unele notiuni au un sens in limbajul curent si un cu totul alt sens in vocabularul psihologiei.

Prezentul curs se refera strict la cea de-a doua semnificatie. Pentru ca, daca vei intelege stiintific

termenii si delimitarile conceptuale, atunci stiintific vei aborda si actiunile educationale.

- Actul educational serveste, in ultima instanta, societatii care este in permanenta transformare. Astfel

idealul educational (trasaturile pe care societatea le cauta la o persoana si deci pe care sistemul

educational ar trebui sa le dezvolte) s-a modificat de-a lungul timpului. In societatea industriala, unde

productivitatea era pe primul plan, trasatura de baza a individului trebuia sa fie eficienta. In societatile

comuniste s-a pus accent pe dezvoltarea multilaterala in scopul perfectionarii in cat mai multe domenii.

La ora actuala, idealul educational cuprinde trasaturi precum creativitate si autonomie - o

personalitate adaptabila la societatea de tip informational.

Experimente stiintifice remarcabile, cu impact asupra domeniului, au fost surprinse si in prezenta lucrare.

Ele vor fi evidentiate prin includerea in casete precum cea care urmeaza.

Testul Turing - este calculatorul inteligent?

Procesele psihice sunt grupate in jurul conceptului de informatie. Psihicul nu este singurul sistem capabil de a utiliza

informatia. Calculatoarele electronice sunt un exemplu in acest sens. Apare intrebarea fireasca daca un sistem

electronic de calcul poate sa ajunga la nivelul omului din punct de vedere al capacitatii de a prelucra informatia.

Matematicianul britanic Alan Turing a propus un test pe care, daca un sistem informatic il rezolva, el poate fi numit

inteligent.

Conform acestui test, un om va interactiona impersonal cu sistemul (de exemplu prin intermediul unui monitor si a

unei tastaturi) si va incerca prin intrebari succesive sa-si dea seama daca interactioneaza cu o masina sau cu un alt

om. Pana la ora actuala nici un sistem de calcul nu a reusit sa-si convinga interlocutorul ca este om si deci nu poate

fi considerat inteligent (in sens Turing). Calculatorul intalneste probleme deosebite in simularea proceselor psihice

umane si, in special, a imaginatiei, afectivitatii, motivatiei si vointei.

9

a modifica

Pe parcursul prezentei lucrari, in sectiunea "a modifica" vei descoperi cele mai importante raspunsuri la

intrebarile ce, cat, cand si cum se poate schimba raportandu-ne la variabilele invatarii. Raspunsurile

oferite nu sunt insa nici unice si nici suficiente. Unicitatea se opune diversitatii umane iar suficienta se

opune permanentei evolutii a domeniului. Mai mult, conform psihologului E. Thorndike, psihologia

educatiei este o combinatie intre stiinta psihologica si arta educatiei. Daca stiinta poate fi incadrata in

reguli, arta nu accepta decat partial asemenea constrangeri.

Un exemplu general privind modificabilitatea personalitatii este prezentat in continuare:

- In cadrul temperamentului au fost grupate acele insusiri determinate nativ (genetic) ale psihicului. Prin

urmare, ele nu pot fi modificate prin educatie si trebuie sa le acceptam asa cum sunt. Un elev energic va

ramane astfel indiferent de metodele folosite, la fel cum si un elev retras (introvertit) isi va pastra aceasta

trasatura. Aceste limite naturale obliga profesorul sa-si adapteze demersul educational la temperamentul

fiecarui elev in parte.

- La polul opus se afla insusirile caracteriale, care se considera a fi determinate de factorii mediu si

educatie. De aceea profesorul trebuie sa urmareasca dezvoltarea onestitatii, altruismului, curajului si sa

combata minciuna, ipocrizia, egoismul.

- Intre "rigiditatea" temperamentului si "flexibilitatea" caracterului se afla aptitudinile. Inteligenta,

aptitudinile muzicale, spiritul de observatie se considera a fi partial innascute, partial dezvoltabile. Cadrul

didactic are rolul de a identifica componentele innascute si a le cultiva corespunzator.

- Pentru a sublinia forta pe care o are educatia in modelarea personalitatii, afirmam ca, desi insusirile

temperamentale mai putin dorite nu pot fi modificate, ele pot fi "mascate" de trasaturi caracteriale

corespunzatoare. Considerand impulsivitatea ca trasatura temperamentala, nativa, efectul ei poate fi

minimizat prin dezvoltarea autocontrolului (detalii privind personalitatea se gasesc in cursurile 3, 6 si 7).

- Foarte important este si momentul in care se incearca schimbarea unor trasaturi, fiecare avand o

perioada de optima maleabilitate. Asa, de exemplu, anumite achizitii au loc doar in anii anteriori

scolaritatii, rolul familiei fiind considerat esential. Cunoasterea acestor aspecte permite dirijarea actiunii

educative diferentiat pentru fiecare varsta in parte (detalii in cursurile 4 si 5).

La nivelul proceselor psihice, modificabilitatea este strans legata de timpul de actiune a stimulului

educational. De exemplu, se poate afirma ca este nevoie de un timp mai scurt pentru a modifica procesele

cognitive decat pe cele reglatorii. Profesorul nu-si poate propune la o lectie modificarea calitatilor vointei

dar isi poate propune imbunatatirea caracteristicilor imaginatiei (detalii in cursul 13).

In incheierea acestei sectiuni, dorim sa subliniem rolul de model al profesorului pentru elevii sai.

Prin simpla sa prezenta in fata clasei, cadrul didactic isi pune amprenta intr-un mod pozitiv sau

negativ, constientizat sau nu asupra personalitatii elevilor (detalii in cursul 14). Deoarece nu putem sa

nu modificam, depinde doar de noi, cadrele didactice, sa orientam schimbarea in directia buna.

1. Cosmovici, A., Psihologia simtului comun si relatiile interpersonale, in A. Neculau, Psihologia sociala Aspecte

contemporane, Editura Polirom, Iasi, 1996, pp. 206-222 - o prezentare generoasa a problematicii

psihologiei simtului comun.

2. Cosmovici, A., Iacob, L., Psihologie scolara, Editura Polirom, Iasi, 1998, pp. 15-24 - o argumentare

convingatoare cu privire la necesitatea studierii psihologiei educatiei.

3. http://chiron.valdosta.edu/whuitt - o abordare riguroasa a procesului educativ din perspectiva

variabilelor invatarii

4. Vrabie, D., Stir, C., Psihologia educatiei, Editura Sinteze, Galati, 2003, pp. 5-19 - capitol dedicat unei

discutii larg documentate cu privire la obiectul si problematica psihologiei educatiei.

5. Zlate, M., Introducere in psihologie, Editura ,,Sansa", Bucuresti, pp. 13-22 - probleme ale definirii

psihologiei, 1994, pp. 53-92 - dezvoltari teoretice cu privire la psihicul ca obiect de studiu al

psihologie