Viata moderna - prin imperfectiunile ei, asaltul informational, progresul tehnico-stiintific, cresterea exigentelor socio-profesionale si implicit diversificarea surselor de stres -solicita tot mai mult posibilitatile si resursele de adaptare ale omului.
in societatea actuala la inceput de secol XXI, stresul este perceput ca o problema curenta, - aproape de neevitat, cu care majoritatea persoanelor se confrunta zilnic, in mediul lor de munca sau extraprofesionai; pe de alta parte insa poate reprezenta si o experienta esentiala ti o provocare pentru schimbarea, dezvoltarea si performanta umana: depinde doar de noi cum o gestionam.
Consecintele raspunsului la stres pot fi distructive (distres: de ex. scaderea performantelor, insatisfactie, tulburari sau boli psihosomatice, de inima ;si chiar colaps si moarte);sau benefice (eustres: stare de bine si de sanatate robusta, asociata cu flexibilitate, adaptabilitate, toleranta si performanta inalta), j
Efectele stresului -pe termen scurt, mediu si iung asupra sanatatii fizice si mentale a persoanelor (reactiile de stres) si cumulat asupra organizatiilor (absenteism, fluctuatii de personal, ineficienta) -depind in mare masura -asa cum acrediteaza cercetarile recente- de:
- caracteristicile stresorilor (tipul si natura,-intensitatea si severitatea, momentul impactului si durata ac(iunii lor, noutatea si incertitudinea continute in situatia-stimul);
- modul particular de perceptie, prelucrare, mediere/ evaluare (de ex. acordarea semnificatiilor) si adaptare/ gestiune/ control (utilizarea resurselor personale si a mecanismelor de coping) al stifnulilor aversivi din mediu (intern si extern), care pot lua diferite forme;
- interactiunea dinamica dintre stresorii specifici si factorii relativ stabili/ predispozaitfi ai personalitatii umane (diferente individuale privind resursele la nivel fiziologic, emotional, cognitiv-corn por lamentai}.
Lucrarea isi propune o abordare interdisciplinara a problematicii stresului, furnizand o imagine sintetica asupra stadiului actual al cercetarilor, paradigmelor teoretico-experimentale, metodelor si instrumentelor de psihodiagnoza si management al stresului psihic, manifestat Ia nivele si sub forme diferite.
O atentie speciala este acordata stresului socio-profesional.
1. REPERE ISTORICE IN STUDIUL STRESULUI
Precursori ai teoriei stresului ii intalnim in antichitate, de cand dateaza primele observatii referitoare la adaptarea organismului la mediu: Hippocrate considera de exemplu, ca boala nu se reduce doar la suferinta/ tulburare (,,pathos"), ci implica si lupta organismului de a-si redobandi starea de echilibru (,,ponos"*).
Cu toate ca stresul este un concept de mare interes pentru psihologi, primele studii epidemiologice au fost intreprinse in medicina.
La inceputul secolului XX, medicii au incercat sa descrie relatia dintre anumite pattern-uri de personalitate si bolile subsecvente. Nu cu mult timp inainte, Claude Bernard propunea si sustinea (1878) ideea conform careia, organismul uman tinde si are capacitatea sa-si mentina constant mediul intern, in ciuda influentelor si schimbarilor survenite in exterior (datorita unor mecanisme dinamice de corectare si control al disfunctiilor survenite). Aceasta ipoteza a fost dezvoltata de fiziologul american Walter Cannon (1929, 1935, cit in Ross & Altmaier, 1994, p.1-2), care a introdus notiunea de homeostazie, care se refera la existenta unor mecanisme specifice de natura nervoasa, endocrina, enzimatica, fizico-chimica de protejare a organismului impotriva agentilor aversivi si de mentinere a unor caracteristici interne la valori relativ constante (temperatura, pH, nivelul sangvin de glucide, lipide, proteine, minerale etc.). Cannon a utilizat termenul de ,,stres" in legatura cu reactia autonoma a organismului, denumita ,,reactie de urgenta", care astazi este consacrata sub denumirea de reactie de lupta ] sau fuga (,,fight - flight reaction"). , - l- i i
Legatura dintre factorii externi si raspunsurile internei ale corpului, studiata de Wolf & Wolff's (1943; cit in Ross^&j Altmaier, 1994) a pus in evidenta faptul ca ^schimbarilej fiziologice survenite in activitatea secretorie gastrica j si tulburarile debitului sangvin sunt '- insotite de emotii variate; Munca lor de pionierat si-a gasit; aplicare in studiul stiintific modern al bolilor psihosomatice
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
