NOTIUNI INTRODUCTIVE
1. Geneza si problematica psihologiei sociale; obiectul de studiu
2. Ramurile psihologiei sociale
1. Geneza si problematica psihologiei sociale; obiectul de studiu
A. Geneza si problematica. Psihologia sociala este o disciplina relativ noua si cu un
puternic caracter interdisciplinar; ambele trasaturi au generat o vasta discutie in jurul statutului de
stiinta al acestei discipline.
Pentru ca o disciplina a cunoasterii sa fie stiinta, ea trebuie sa intruneasca trei conditii
elementare:
a??sa aiba un obiect de studiu ireductibil;
b??sa aiba metode adecvate obiectului si obiectivelor sale;
c??sa aiba concepte specifice.
a) In ceea ce priveste obiectul, acesta exista de cand omenirea, deoarece geneza
fenomenelor de psihologie sociala este concomitenta cu geneza omului ?cu nasterea lui atat ca ca
fiinta constienta, cat si ca fiinta sociala?. Antropogeneza nu poate fi conceputa in afara relatiilor
interindividuale:
!" prin intermediul acestor relatii, individul isi fixeaza scopuri, isi motiveaza actiunile, isi
modeleaza actiunea;
!" relatiile cu semenii sunt nu numai generatoare, dar si insotitoare; ele sunt prezente in
gandire si actiune, scopuri si fapte, in comunicare si invatare.
In concluzie, relatia cu semenul este una dintre cele mai importante surse de socializare a
naturii umane, deci de umanizare a individului uman. Ea indeplineste mai multe functii:
- antidot la izolare si instrainare;
- factor de echilibrare neuro-psihica;
- mijloc de cunoastere si autocunoastere;
- cadru de comunicare a emotiilor si informatiilor;
- instrument de actiune asupra naturii, societatii si sinelui.
De aceea, psihologia sociala studiaza nu numai relatiile afective dintre oameni (cum se
considera de obicei), ci si procesele de cunoastere, comunicare, socializare si inculturatie.
Comentariu
PSIHOLOGIA COMUNICARII
NOTIUNI INTRODUCTIVE
Una dintre premisele de la care porneste orice abordare psiho-sociala a fenomenului uman este
situarea "esentei umane" in afara individului in sine, fetisizat, scos din ansamblul concret al vietuirii sale,
considerat in opozitie cu relatiile sociale la care participa, pe care le produce si le reproduce atat in
activitatea cotidiana, de-a lungul vietii sale, cat si in actiunea sociala, de-a lungul istoriei(1 .
Acest lucru a devenit evident abia in zorii epocii moderne, cand revolutia industriala, masificarea
muncii, socializarea proceselor productive, urbanizarea populatiei, mondializarea progresiva a comertului,
descoperirea unor noi culturi si civilizatii, precum si mari evenimente istorice, cum a fost Revolutia
Franceza, au scos din conul de umbra al cunoasterii sociale tocmai relatiile dintre indivizi si dintre grupuri,
dintre economiile nationale si dintre culturi. Inlocuirea treptata a dezvoltarii in plan local cu dezvoltarea in
plan universal a condus la o alta viziune asupra omului si a lumii sale. Desi in urma cu doua mii de ani
Aristotel definise omul ca zoon politikon, esenta umana incepe sa fie gandita in contextul relatiei individului
cu semenii sai abia odata cu Hegel. In Fenomenologia spiritului (B. IV. A, # 148), acesta scria: "Constiintade-
sine este in sine si pentru sine atunci cand si pentru aceea ca ea este in si pentru sine pentru alta
constiinta-de-sine; adica ea este doar ca ceva recunoscut" (1, p.107). Preluandu-i mesajul dar traducandu-l
in termenii realismului istoric, Marx avea sa afirme in celebrele sale Teze despre Feuerbach: "Esenta
umana nu este o abstractie inerenta individului izolat; in realitatea ei, ea este ansamblul relatiilor
sociale" (Teza 6).
Afirmatiile de mai sus par astazi indiscutabile unor oameni instruiti; dar ele s-au impus ca adevaruri
stiintifice mult mai tarziu decat formularea lor filosofica, abia odata cu impunerea noii paradigme in stiintele
naturii.
Psihologiei clasice ii era caracteristica ignorarea dimensiunii sociale, facand abstractie de o
serie de realitati psihologice:
!" efectul psihologic al aprecierii sociale;
!" determinantele socio-afective ale conduitei;
!" fenomenele psihologice generate de mecanismele de grup.
Prin acestea, psihologia traditionala era individualista, abstracta si speculativa.
Aceasta maniera de abordare a fost inlocuita, in cultura europeana, odata cu revolutia
industriala, cu revolutiile burgheze si cu victoria capitalismului, care au functionat ca "experimente
sociale" in urma carora s-a constatat rolul decisiv al marilor entitati umane (clase, mase, popoare),
supra-determinarea vietii psihice a individului de catre relatiile interindividuale si factorii
supraindividuali.
Ca disciplina a cunoasterii (si ca domeniu de preocupari), psihologia sociala s-a nascut
tocmai la intersectia dintre acest nou punct de vedere si interesul tot mai manifest pentru
cunoasterea fortelor motrice ale marilor grupuri: nevoi, interese, motive, aspiratii, scopuri si
idealuri.
In acest context au aparut paradigme diferite, de la cea gregar-irationala (Gustave Le Bon,
Psychologie des foules, 1895) pana la cea clasiala (Karl Marx). Nu se poate contesta meritul lui
Marx de a fi inteles "ex-centrarea" esentei umane in raport cu "individul izolat", dar el nu vede alt
orizont de viata susceptibil de a participa la nasterea pshismului individual decat clasa sociala, pe
care o fetisizeaza in calitate de "creuzet" al individualitatii. De aici, si speranta lui legata de
disparitia claselor, ca o conditie pentru dezalienarea completa a individului si transformarea acestuia
intr-un "individ istoric-mondial", adica intr-un "om uman". In paradigma lui Marx, Lenin a incercat
sa impinga preocuparile - nici astazi finalizate - spre intelegerea mecanismelor de fuziune a
ideologicului cu psihologicul (a "teoriei" cu conduita "reala").
PSIHOLOGIA COMUNICARII
NOTIUNI INTRODUCTIVE
b) Metoda. Desi ca disciplina s-a nascut datorita interesului pentru grupurile mari,
psihologia sociala a devenit stiinta abia odata cu trecerea la cercetarea grupurilor mici. Aceasta i-a
obligat pe cercetatori sa inlocuiasca viziunea globala, nediferentiata asupra "subiectilor in format
mare" cu o viziune analitica, mai riguroasa si mai clara, conturandu-se metodele si tehnicile de
cercetare proprii psihologiei sociale. Mai mult, preocuparea pentru "microstructuri" sociale a
determinat imbogatirea si diversificarea obiectului de studiu, a sistemului de concepte, contribuind
la unificarea obiectului cu metoda.
Achizitiile de ordin tehnic, matematic si experimental rezultate din cercetarea grupurilor
mici pot fi folosite si in cercetarea grupurilor mari sau a fenomenelor de masa (opinie publica,
propaganda, moda, cultura). Dar important este sa se evite extrapolarea mecanica a rezultatelor de la
"micro" la "macro", deoarece intre aceste doua niveluri ale psihologiei sociale nu exista o
continuitate de tip liniar.
c) Conceptele. Pentru o mai buna intelegere a acestei exigente trebuie sa plecam de la cele
trei niveluri esentiale ale psihologiei sociale:
i) persoana;
ii) relatii interpersonale;
iii) grupul (mic sau mare).
Pentru intelegerea raporturilor dintre ele, in special a raportului dintre continuitate si
discontinuitate, sunt esentiale notiunile de "personalitate" si "interactiune".
Ceea ce la nivel personal este element psihic, la nivel interpersonal devine suport al relatiilor
interpsihice. Se stabilesc astfel anumite linii de corespondenta:
!" perceptie si gandire ->?relatii epistemice
!" limbaj ->?relatii de comunicare
!" afectivitate ->?relatii preferentiale
!" aptitudini ->?relatii functionale
!" trasaturi tipologice si temperamentale ->?relatii de dominatie.
La nivelul grupului mic, relatiile interpsihice se cristalizeaza ca structuri sau retele:
perceptive, comunicationale, preferentiale, ocupationale, structuri de putere si de conducere. La
nivelul grupurilor mari, aceste retele devin suportul unor fenomene de masa: zvonurile, moda,
opiniile, gusturile, atitudinile si comportamentele colective.
De la un nivel la altul, valorile psihice emise de persoana se amplifica si chiar se
metamorfozeaza, dar nu-si pierd identitatea (nu devin anonime). Ceea ce se schimba cu adevarat
este regimul de functionare: de la puternic informal (relatii interpersonale de mare intimitate) spre
unul din ce in ce mai formal si mai institutionalizat (la nivelul activitatilor de masa). In ultima
instanta, insa, persoana reprezinta unica celula sociala producatoare de viata psihica, principalul
cadru de referinta al fenomenelor psihice.
Este important de inteles ca in raporturile dintre cele trei niveluri (personal - interpersonal -
grupal), nivelul superior este prefigurat si anuntat in interiorul nivelului inferior. De pilda, axa
statut-rol-comportament (definitorie pentru primele doua niveluri) este atat de implicata in
psihologia de grup, incat constituie liantul si scheletul principalelor ei parametri: coeziune,
conformism, eficienta etc.
PSIHOLOGIA COMUNICARII
ALBONY, Serge - Elements de sociologie et de psychologie sociale, Toulouse,1976
ALEXANDRESCU, Ion - Persoana, personalitate, personaj (Insul in dinamica devenirii), Editura
Junimea, Iasi, 1988
ALLPORT, G.W. - Personality. A.Psychological interpretation, New York, 1937
ALLPORT, Gordon W., POSTMAN, Leo J. - Bazele psihologice ale zvonurilor, New York,
Academy of Sciences, Series II, 1945
AMADO, Gilles, GUITTET, Andre - Dinamique des communications dans les groupes, Paris,
Armand Colin, 1991
ANANIEV, B.G. - Celovek kak predmet poznania, Izd. Leningradskogo Universitet,1968
ANDREI Petru, ALEXANDRESCU, Florin - Personalitate si comunicare. Tactici de influenta
interpersobnala, Editura Licorna, Bucuresti, 1999
B:
BERNSTEIN, Bazil - Langage et classes sociales, Paris, Editons du Minuit, 1975
BERNSTEIN, Bazil - Studii de sociologie a educatiei (editie ingrijita de Lazar Vlasceanu), Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1978
BORTUN, Dumitru - "Omogenizarea sociala si inflorirea personalitatii", in "Revista de
filosofie", nr.5/1980
BORTUN Dumitru, MADAR Nicolae, POENARU Emil, POP Valeria, TATU Cornelia,
UNGUREAN Stefan - Imbinarea pregatirii de specialitate cu pregatirea politico-ideologica a
viitorilor specialisti. Studiu in Universitatea din Brasov, 1985, fondul Catedrei de Stiinte socioumane
- Universitatea "Transilvania" din Brasov
BORTUN, Dumitru - Semiotica - limbaj - comunicare. Bazele epistemologice ale
comunicarii, curs, Facultatea de Comunicare si Relatii Publice, SNSPA, Bucuresti, 2000
BOUDON, Raymond - Texte sociologice alese, Bucuresti, Editura Humanitas, 1990
BOURDIEU, Pierre, PASSERON, J.-C. - La Reproduction, Minuit, Paris, 1970
BOURDIEU, Pierre - La Distinction, Minuit, Paris, 1979
BOURDIEU, Pierre - Le Sens pratique, Minuit, Paris, 1980
BOURHIS, Y. Richard, LEYENS Jacques-Philippe (coord.) - Stereotipuri, discriminare si relatii
intergrupuri - POLIROM, Iasi, 1997
BRUGES, G.W. - Personality and the social group, University of Chicago Press, 1929
C:
CASTELLAN, Yvonne - Initiation a la psychologie sociale, Armand Colin, 1975
CHARLOT, Monica - La persussion politique, Paris, Armand Colin, 1970
CHELCEA, Septimiu - Experimentul in psihosociologie, Editura Stiintifica si Enciclopedica,
Bucuresti, 1982
CHELCEA, Septimiu - Un secol de psihosociologie, ed.a II-a, Editura INI, Bucuresti,1999
CIOCARLAN, V.C. - Raporturile interpersonale, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1973
COHEN, Herb - Orice se poate negocia, Bucuresti, Editura Colosseum, 1995
COSMOVICI, Andrei - Psihologie genrala, POLIROM, Iasi, 1996
COOLEY, C. H. - Social Organization, New York, 1909
PSIHOLOGIA COMUNICARII
BIBLIOGRAFIE GENERALA
77
D:
DAVAL, Roger - Traite de psychologie sociale, Paris, PUF, 1967
DECONCHY, Jean-Pierre - Psichologie sociale. Croyances et ideologie, Paris,
Meridiens Klincksieck, 1989
DEMICHEL, Francine - La psychoanalise en politique, Paris, Payot, 1969
DOISE, Willem - "Les relations entre les groupes", in Psychologie sociale, sous la direction de
Serge Moscovici, PUF, Paris, 1992
DOISE,Willem, DESCHAMP, Jean-Claude, MUGNY, Gabriel - Psihologie sociala experimentala,
POLIROM, Iasi, 1996
DOISE,Willem, MUGNY, Gabriel - Psihologie sociala si dezvoltare cognitiva, POLIROM, Iasi,
1998
DRAI, Raphael - "Sciefce politique et psychalanyse" - Traite de science politque, vol.III, Paris,
Impr. de France, 1985
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.