Particularitățile specifice pubertății

In dezvoltarea psihica a copilului de dupa 10 ani se pot diferentia urmatoarele stadii marcante si anume:

1.Stadiul pubertatii/preadolescentei (de la 10 la 14 ani) dominat de o intensacrestere (puseu), deaccentuare a dimorfismului sexual cu o larga gama de rezonate in dezvoltarea psihica si de dezvoltarea mare a sociabilitatii (mai ales pe orizontala);

2.Stadiul adolescentei (de la 14 la 18/20 ani) dominat de adaptarea la stareaadulta, de procesul de castigare a identitatii, de intelectualizarea pregnanta a conduitei urmat de

3.stadiul adolescentei prelungite, numit si tinerete timpurie (de la 18/20 la 24/25 ani) dominat de integrarea psihologica primara la cerintele unei profesii, la conditia de independenta si de optiune maritala.

In culturile vestice, tranzitia de la copilarie la maturitate necesita trecerea prin cativa ani de adolescenta, perioada a vietii adeseori descrisa ca fiind cea mai tulburata, cea mai stresanta si cea mai dificila dintre toate stadiile dezvoltarii. De aceea aceasta perioada este numita conform si crizei (conflictul pubertar) de la 13 ani - perioada cautarii de sine. (la 14-18 ani - conflictul de afirmare de sine).

Pubertatea

Pubertatea este perioada care constituie puntea de legatura intre copilarie si maturitate. Iata de ce in tabloul psihologic al pubertatii intilnim o imbinare a unor particularitati ce tin de mica scolaritate cu altele care intr-o forma sau alta le prefigureaza pe cele ale adolescentilor.

Copilul/puberul:

-Viseaza cu ochii deschisi

-Se joaca

-Rationeaza, dar nu exceleaza prin subtilitati de logica

-Manifesta o exuberanta/expansivitate motorie, dar stie sa o canalizeze si controleze

-Dispune de o mai mare autonomie comparativ cu scolarul mic

-Doreste sa-si impuna opiniile dar nu reuseste intotdeauna pentru ca nu sunt bine conturate

-Ramine, totusi, sensibil la sugestiile grupului din care face parte

-Contradictia intre generatii este necesara dar nu trebuie transformata in conflict

-Este capabil de a pune o anumita distanta intre el si parinti, dar este departe de a fi total independent etc.

Odata cu trecerea de la nivelul primar la ciclul gimnazial apar o multitudine de modificari care schimba locul/rolul preadolescentului in familie, la scoala, in societate.

In familie: Copilului I se incredinteaza indatoriri noi cu valoare si responsabilitate social crescuta comparative cu mica scolaritate.

Societatea isi amplifica si intensifica exigentele fata de comportarea sociala, morala a preadolescenului, isi diminueaza, totodata, tutela directa.

In scoala, trecerea de la sistemul de invatare cu un singur profesor la cel cu mai multi profesori atrage dupa sine diversificarea exigentelor, a stilurilor de invatare.

Restructurari anatomo-fiziologice

In perioada preadolescentei au loc importante modificari morfo-functionale, biologice ale organismului copilului. Foarte evidenta este intensificarea cresterii staturale, care insa nu are loc proportional si nici nu se produce concomitent la nivelul tuturor segmentelor corpului. Mai rapida este cresterea in inaltime, mai lenta cea in greutate; mai intii cresc membrele anterioare si posterioae, apoi segmentele trunchiului. Accelerarea cresterii staturale ese insotita de dezvoltarea pregnanta a caracteristicilor sexuale secundare (dezvoltarea gonadelor (glanda sexuala