Managementul Clasei

TEMA I

INTRODUCERE IN PROBLEMATICA

MANAGEMENTULUI CLASEI DE ELEVI

Unitati de continut:

1. Necesitatea managementului clasei de elevi.

2. Delimitari conceptuale.

3. Perspective de abordare a clasei de elevi.

4. Caracteristicile clasei de elevi

Obiective:

- Constientizarea importantei activitatii manageriale la nivelul clasei de elevi;

- Intelegerea raportului dintre managementul educational si managementul clasei de elevi.

- Cunoasterea trasaturilor structurale ale clasei de elevi ca grup social.

I. 1. Necesitatea managementului clasei de elevi

Orice domeniu, analizat la nivel pur teoretic sau la nivelul practicilor curente, isi justifica existenta ca urmare a unor cerinte impuse de evolutia unor probleme teoretice sau practice. Este si cazul managementului. Analiza acestei problematici, cu deosebire a managementului clasei de elevi, nu reprezinta o moda, ci isi justifica abordarea prin prisma unor imperative generate de evolutia teoretica, dar mai ales practica, a unui domeniu aflat in ultimul timp in permanenta dinamica: educatia.

Majoritatea specialistilor sunt de parere ca managementul clasei de elevi constituie tot mai mult o necesitate, cu atat mai mult, cu cat cadrele didactice sunt obligate sa se raporteze la elevi, sa stabileasca relatii de cooperare cu acestia, cu familia sau cu comunitatea in ansamblu. Activitatea cadrului didactic se raporteaza la individualitati umane in formare ceea ce impune necesitatea unei maxime responsabilitati in ceea ce priveste comportamentul si interventia sa.

Influenta educativa exercitata de cadrul didactic, in conformitate cu norme si reglementari scolare, implica raportul profesor - clasa de elevi si un comportament specific al acestuia. Perspectivele de abordare a activitatilor la nivelul clasei raspund nevoii obiective de eficienta si perfectionare, iar in sprijinul acestei idei stau urmatoarele argumente :

a) argumente organizationale.

Clasa de elevi nu reprezinta o asociere spontana de indivizi, ci una organizata, bazata pe norme si criterii clare, iar activitatea de management al clasei capata legitimitate pe fundalul unei abordari a grupului de elevi din perspectiva organizationala. In opinia profesorului Mielu Zlate (1984) elementele distinctive ale unei activitati organizate sunt:

- Scopul comun;

- Diviziunea muncii;

- Definirea riguroasa a rolurilor;

- Structurile de rol;

- Sistemul informational si comunicarea.

Ulterior activitatea organizata s-a convertit in ceea ce astazi numim organizatie, iar acest demers a fost motivat prin faptul ca: desfasurarea unor activitati in comun potenteaza capacitatile personale ale membrilor grupului si permit depasirea unor limite individuale, iar activitatile sunt reglate printr-un sistem coerent de reguli si norme ce se impun a fi respectate.

Emil Paun (1999) enumera principalele caracteristici care atesta apartenenta organizationala a grupului scolar:

- Numarul mare de indivizi care interactioneaza (aproximativ 40 de elevi);

- Desfasurarea activitatii organizate in scop comun (informarea, formarea, educarea si devenirea personalitatii in formare a copiilor);

- Asocierea dirijata: formarea unei clase de elevi reprezinta o activitate realizata de secretariat, in faza de constituire, orientata de cadrul didactic, in faza de consolidare, ori dirijata si condusa prin majoritatea demersurilor profesorului, in toate situatiile de instruire;

- Structura de statute si roluri: acestea dezvaluie diferentierea dintre rolul profesorului si rolul elevilor, precum si variabilitatea rolurilor din cadrul grupului de elevi. Din perspectiva psihologiei sociale rolul presupune inerventia activa in mediu, iar din perspeciva organizationala, rolul vizeaza un model organizat de conduite privitoare la o anumita pozitie a unui individ intr-un ansamblu organizational.

Din punct de vedere formal, clasa de elevi imprumuta din structura formala a scolii ce delimiteaza pozitii si roluri foarte clar definite. Astfel, cercetarile de psihologie sociala evidentiaza faptul ca rolul presupune o interventie activa, dar si un model organizat de conduite privind o anumita pozitie a unui individ intr-un ansamblu organizational. Din aceasta perspectiva, fenomenele de rol sunt:

- Actiunea de rol: realizarea rolului prescris (reuneste rolul social si personalitatea individului);

- Expectatia de rol: deducerea actelor concrete care trebuie sa decurga din rol;

- Perceptia de rol: reprezentarea conduitei pe care rolul a determinat-o;

- Jucarea rolului;

- Interactiunile rolului;

- Conflictele de rol;

- Conflictul intrarol: apare atunci cand expectatiile de rol vin in contradictie cu asteptarile personale;

- Conflictul interrol: apare la cei care detin mai multe roluri;

- Conflictul rol-personalitate: apare in situatiile in care rolul satisface doar partial asteptarile personale ori cand valorizeaza partial posibilitatile personale.

Privita din perspectiva organizationala, clasa de elevi trebuie sa poarte amprenta durabilitatii, dar si a inovatiei, ceea ce denota faptul ca ea ,,se construieste" in urma actiunii tuturor celor implicati.