Dezvoltarea anatomo-morfologică

DEZVOLTAREA ANATOMO-MORFOLOGICA

Pentru aprecierea cresterii normale a organismului se apeleaza la datele etalon care sunt urmatoarele. Sunt luate in considerare si circumferinta craniana si toracica:

La nastereLa 12 luni

BAIETIGreutate3.500 g9.400 g

Inaltime52-55 cm79 cm

Perimetru cranian34,5 cm45 cm

Perimetru toracic32 cm45 cm

FETEGreutate3.300 g9.200 g

Inaltime49-52 cm74 cm

Perimetru cranian34,5 cm45 cm

Perimetru toracic32 cm45 cm

Toate aceste date atesta ca in primul an cresterea somatica a nou nascutului este deosebit de intensa. Pentru aprecierea normalitatii se apeleaza la formule de calcul privind greutatea si inaltimea. Pentru greutate:

Pana la 6 luni: G = numarul lunilor x 600 + greutatea la nastere

Dupa 6 luni: G = numarul lunilor x 500 + greutatea la nastere

Pentru inaltime:

Pana la 6 luni: h = numarul de luni x 2,5 + inaltimea la nastere

Dupa 6 luni: h = numarul de luni x 2 + inaltimea la nastere

Valorile obtinute se raporteaza la tabele etalon, care sunt tabele de referinta.

Capul reprezinta un sfert din lungimea corpului.

DEZVOLTAREA PSIHICA A COPILULUI IN PRIMUL AN DE VIATA

(PERIOADA PRUNCIEI/VARSTA SUGARULUI)

1.ACHIZITII DOMINANTE

-evolutia si activarea functionala a structurilor organice;

-dezvoltarea motricitatii in special a celei manuale si a mersului;

-evolutia spectaculoasa a sensibilitatii si debutul personalitatii;

-inceputul elaborarii mecanismelor verbale;

-dezvoltarea inteligentei senzoriomotorii.

2.Dezvoltarea sistemului osos, muscular si a sistemului nervos

Dupa nastere osificarea continua intr-un ritm sustinut: in zona craniana are loc inchiderea fontanelei posterioare iar catre sfarsitul primului an si a fontanelei anterioare; la nivelul coloanei vertebrale, al coastelor si al membrelor. In jurul varstei de 7 luni apar primii dinti.

In privinta sistemului muscular, pana la 2-2 1/2 luni, copilul are o hipotonie musculara, dovada ca nu isi poate mentine capul in pozitie verticala.

Dupa 3 luni cresterea tonusului muscular este accelerata, in special la nivelul muschilor flexori. La nivelul sistemului nervos au loc mielinizari importante in legatura cu activitatea analizatorilor. In primele luni activitatea corticala este de durata relativ scurta, intrucat se epuizeaza substantele functionale din neuron si se instaleaza inhibitia neconditionata (somnul).

Treptat creste starea de veghe si apare tendinta de iradiere a unor focare de excitatie datorita stimularilor senzoriale. Pe langa formele neconditionate de inhibitie apar si cele conditionate care fac posibile diferentieri senzoriale si perceptive iar acestea vor permite conditionarea raspunsurilor fata de stimulii externi.

3. REGIMUL DE VIATA AL NOU NASCUTULUI

Trebuintele de baza ale copilului mic

Este dominat de satisfacerea trebuintelor care reprezinta forta motrice a dezvoltarii psihice. Trebuintele, procese pulsionale fundamentale care semnalizeaza perturbarile, fie de tipul diminuarii, scaderii sau al exceselor survenite la nivelul organismului activeaza intregul potential psihic al nou nascutului. Mai mult, trebuintele determina inceputul organizarii vietii psihice, sustin dezvoltarea acesteia, contribuind la aparitia unor noi structuri psihocomportamentale.

Distingem 2 mari categorii de trebuinte la sugar:

-fiziologice, cu caracter ciclic (aer, hrana, somn, apa, caldura);

-psihologice, cu caracter permanent (orientare, investigare, vocalizare, comunicare).

Satisfacerea lor impune un anume program in care se repeta frecvent mai multe situatii (ex. trebuinta de hrana se asociaza cu emiterea unor semnale de catre copil: scancet, tipat, plans; cu comportamente din partea mamei: luarea copilului in brate, apropierea de san; cu comportamente tactile: pregatirea copilului, asezare, mangaiere; auditive: zgomote, cuvintele mamei; vizuale: a mamei, a biberonului).

Concomitenta si respectarea acestor senzatii cu ocazia celor 5-6 mese zilnice vor duce la formarea unor complexe polisenzoriale, ceea ce permite o prima organizare a vietii psihice. Acestea, complexele polisenzoriale, vor constitui baza aparitiei perceptiilor si reprezentarilor.

Si alte momente din viata copilului (imbaierea, plecatul la plimbare, pregatirea pentru culcat) genereaza alte categorii de complexe polisenzoriale, iar prin repetare duc la formarea primelor habitudini (reactii tipice de solicitare a adultului sau placere la prezenta lor).

Orice schimbare in dezvoltarea ansamblului polisenzorial, orice absenta a uneia sau alteia din componente este traita de sugar ca o lipsa, ca o ,,dezorganizare" pe care nu are cum sa o recunoasca.

Unii autori considera ca senzatiile neplacute, prin trairile pe care le induc (neliniste, agitatie) reprezinta inceputul diferentierii eu-lui de lumea externa, intre eu-non-eu, ca si inceputurile fundamentalei legaturi afective copil-mama.

Intre 10 si 12 luni apar aspecte legate de dentitie. Intai se contureaza incisivii (cei patru dinti din fata care taie alimentele) laterali, iar intre un an si 18 luni incep sa creasca primii 4 molari. Intre 16-28 luni apar caninii.