Delincvența Juvenilă

Previzualizare curs:

Cuprins curs:

INTRODUCERE. p.9
I. DELINCVENTA JUVENILA - FORMA A DEVIANTEI PENALE ADOLECENTINE. p.13
1. Devianta si delincventa - delimitari conceptuale. p.13
2. Notiunea de delincventa juvenila. p.18
3. Multidisciplinaritatea domeniului delincventei juvenile. p.21
4. Criminologia si aspectul juridic. p.23
4.1. Specificul abordarii criminologice a delincventei juvenile. p.23
4.2. Formele criminalitatii. p.27
4.3. Raspunderea penala a minorilor. p.30
4.4. Sistemul sanctionator al minorilor. p.34
4.5. Evolutia delincventei juvenile în România. p.36
II. SCENARII EPISTEMOLOGICE ASUPRA DELINCVENTEI JUVENILE. p.41
1. Semnificatia teoriei în abordarea delincventei juvenile. p.42
2. Teorii si modele etiologice ale delincventei juvenile. p.45
2.1. Scenariul biologic al constitutiei criminogene. p.45
2.1.1.Teoriile somatotipului. p.46
2.1.2. Teorii genetice. p.50
2.1.3. Teorii neurofiziologice. p.52
2.2. Teorii psihologice. p.54
2.2.1. Teoria personalitatii criminale. p.54
2.2.2. Teoria psihanalitica asupra delincventei. p.59
2.3. Scenariul psihosocial. p.63
2.3.1. Teoriile învatarii sociale. p.63
2.3.1.1.Teorii ale imitatiei. p.64
2.3.1.2.Teoria asocierilor diferentiale. p.66
2.3.1.3. Teoria situationala. p.69
2.3.2. Teorii ale controlului. p.69
2.3.2.1. Teoria rezistentei la frustrare. p.69
2.3.2.2. Teoria controlului social. p.71
2.3.2.3.Teoria neutralizarii. p.74
2.4.Scenariul sociologic. Anomie, excludere si conflict social. p.75
2.4.1. Teoria anomiei. p.75
2.4.2.Teoria tensiunii structurale. p.76
2.4.3.Teoria dezorganizarii sociale. p.78
2.4.4. Teoria excluderii sociale. p.79
2.4.5. Teoria ecologiei sociale. p.79
2.4.6. Teoria subculturilor delincvente. p.79
2.4.7. Teoriile conflictului. p.81
2.4.8. Teoria etichetarii. p.83
3. Caracteristicile sociologice ale tânarului delincvent si portretul sau statistic. p.86
4. Evaluarea teoriilor privind delincventa juvenila. p.89
5. Un posibil model etiologic al delincventei în România. p.92
III. SOCIALIZARE SI DELINCVENTA. p.97
1. Nevoia sociala de conformitate. p.97
2. Educatie si socializare ca modalitati de impunere a conformitatii. p.99
3. Retelele socializarii si agentii ei. p.103
4. Locul socializarii în ansamblul sistemului social. p.108
5. Delincventa din perspectiva paradigmelor socializarii. p.110
5.1. Paradigma psihanalitica. p.110
5.2. Paradigma functionalista. p.118
5.3. Accentele structuraliste. p.124
5.4. Paradigma interactionista. p.127
5.5. Modelul dramaturgic al socializarii. p.135
IV. VARIABILE ALE SOCIALIZARII ÎN FAMILIE SI DELINCVENTA JUVENILA. p.143
1. Caracteristici ale socializarii în copilarie si adolescenta. p.143
2. Functiile socializatoare ale familiei contemporane. p.156
2.1. Tipul familiei. p.159
2.2. Tipul de disciplina parentala. p.168
2.3. Maltratarea si efectele ei. p.173
V. ESECUL SCOLAR SI DELINCVENTA. p.181
1. Relatia dintre devianta scolara si delincventa juvenila. p.181
2. Scenariul segregar al insuccesului scolar. p.187
3. Variabile ale procesului educational si delincventa. p.192
4. Variabile ale vietii de grup si delincventa. p.195
5. Abandonul scolar si delincventa juvenila. p.201
6. Diminuarea deviantei scolare. p.203
VI. EVALUAREA, PREDICTIA SI PREVENIREA DELINCVENTEI JUVENILE. p.205
1. Modalitati de evaluare si predictie a delincventei juvenile. p.205
2. Programe speciale de prevenire a delincventei juvenile. p.209
BIBLIOGRAFIE. p.217

Extras din curs:

Introducere

A doua si a treia vârsta, sau legarea florii vietii omenesti este copilaria si asa-zisa adolescenta, la care vârsta ajungând omul, este ca si floarea: de se va lega la vreme buna, ea face roada buna, iar de se va lega la vreme rea, face si roada rea.

Dimitrie Cantemir, Divanul

sau Gâlceava înteleptului cu lumea

Cuvintele printului moldav, scrise pe la 1698 (de la mântuinta lumii), prefigureaza un anume tip de demers epistemologic, ce recunoaste plasticitatea initiala a fiintei umane si rolul contextelor paideice în devenirea sa. Roada buna sau si rea a florii umane este efectul calitatii vremii, cu alte cuvinte a mediului în care ea se dezvolta. O astfel de premisa este asumata si de autorul acestei lucrari, care pleaca de la convingerea intima ca dincolo de posibilele predispozitii mostenite ale conduitelor noastre, suntem ceea ce suntem datorita experientelor noastre de viata, dintre care cele mai importante sunt cele din perioada legarii florii vietii omenesti, perioada copilariei si adolescentei.

Despre roada si rea a acestei perioade de vârsta, adica despre comportamentele deviante vom vorbi în aceasta lucrare.

Daca o buna perioada de timp devianta (si subclasa acesteia, devianta penala sau delincventa) era tratata ca o componenta ce tinea exclusiv de buna educatie, astazi ea a devenit o problema sociala majora cu care se confrunta societatile contemporane. Ca problema sociala, ea nu mai este privita ca o problema ce tine doar de educatie, ci ca una strâns legata de modul în care functioneaza societatea în ansamblul ei, incluzând aici familia, scoala, mecanismele de socializare, de control, sanctionare si reabilitare sociala, cultura societatii, perceptia inechitatii sociale, saracia relativa, lipsa de resurse, privarea de sanse, marginalizarea, anomia.

Întelegerea unei astfel de probleme complexe impune o abordare multi- si inter-disciplinara, în care perspectiva biologica, antropologica si psihologica sa fie completate cu cea juridica si sociologica.

De pe coordonatele unei astfel de abordari am încercat sa decelam cauzele, factorii favorizati si semnificatiile individuale si sociale ale conduitelor delincvente, formele de manifestare ale delincventei juvenile, mecanismele socializarii si disfunctiile acestora, ca argumente pentru identificarea unor modalitati de prevenire, diminuare si interventie eficienta în domeniu.

În primul capitol, dupa delimitarile conceptuale absolut necesare tratarii unui astfel de subiect, schitam perspectiva criminologica, plecând de la premisa ca delincventa juvenila este, în primul rând, un concept juridic si criminologic, celelalte perspective urmând a fi detaliate în capitolele urmatoare.

Capitolul al doilea prezinta sintetic principalele teorii etiologice si comprehensive asupra delincventei juvenile, urmând traseul individ, mediu, societate.

Capitolele III, IV si V urmaresc identificarea mecanismelor socializarii, responsabile de instituirea conformitatii si a erorilor generatoare de conduite deviante si delincvente, prezentând succint diverse paradigmele teoretice, variabile ale socializarii primare, desfasurate în familie, ale socializarii secundare, realizate în scoala si influentele grupului asupra constituirii eului social.

Capitolul final este dedicat prezentarii unor metode si mijloace de evaluare si predictie a delincventei juvenile si a unor posibile programe sociale de preventie si interventie eficace în domeniu.

Prin aceasta tematica, lucrarea se adreseaza în mod special studentilor Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei, dar în egala masura si altor specialisti a caror activitate are tangente cu fenomenul supus analizei, profesori, sociologi, criminologi, juristi, politisti sau asistenti sociali.

Constanta,

aprilie, 2007.

Autorul

I. DELINCVENTA JUVENILA - FORMA A DEVIANTEI PENALE ADOLECENTINE

Structura temei:

1. Devianta si delincventa - delimitari conceptuale

2. Notiunea de delincventa juvenila

3. Multidisciplinaritatea domeniului delincventei juvenile

4. Criminologia si aspectul juridic

4.1. Specificul abordarii criminologice a delincventei juvenile

4.2. Formele criminalitatii

4.3. Raspunderea penala a minorilor

4.4. Sistemul sanctionator al minorilor

4.5. Evolutia delincventei juvenile în România

1. Devianta si delincventa - delimitari conceptuale

Titlul lucrarii, Introducere în problematica delincventei juvenile, indica obiectul studiului  delincventa juvenila, dar nu si perspectiva stiintifica din care este abordat obiectul. Aceasta omisiune este deliberata, pentru a sugera intentia de abordare multidisciplinara, intentie motivata de complexitatea obiectului.

Amintindu-ne de o exigenta ridicata la cursul de logica, posesiunea comprehensiva a unui termen presupune o definire corecta, care sa permita integrarea lui precisa în sistemul conceptual al disciplinei respective. Integrarea în sistem implica  alaturi de definirea termenului - realizarea unei clasificari si/sau diviziuni, stabilirea relatiilor cu ceilalti termeni ai aceluiasi univers de discurs. Daca termenul este utilizat în mai multe discipline, definitia trebuie contextualizata. Este cazul multora dintre termenii cu care vom opera în acest curs.

Observații:

facultate de psihologie ,universitatea ovidius, constanta

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Delincventa Juvenila.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
8.8/10 (9 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
225 pagini
Imagini extrase:
225 imagini
Nr cuvinte:
58 383 cuvinte
Nr caractere:
321 382 caractere
Marime:
250.98KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Psihologie
Predat:
la facultate
Materie:
Psihologie
Profesorului:
mircea marica
Sus!